Preoteasa Ioana
Însoţindu-l pe tânărul coleg Costel Vlaicu, redactorul-şef adjunct al gazetei „Vestea”, am ajuns în scop de documentare în casa parohială din Globu-Rău, prilej cu care părintele Vasile, parohul din acest sat de munte, ne-a prezentat familia sa: preoteasa Ioana şi pruncii Andrei şi Anamaria, trei, respectiv un an şi ceva, micuţa se trage încă de-abu-şălea. Am cunoscut-o pe preoteasa Ioana şi pe cei doi îngeri. Am stat preţ de-o cafea îmbunătăţită, timp în care colegul Vlaicu se căznea să pună în mişcare internetul şi faxul, cu care preotul Vasile şi preoteasa Ioana lucrează, dar aveau mici defecţiuni.
În vremea aceasta sufrageria, o săliţă într-o casă grănicerească de pe timpul Mariei Terezia, se umpluse de copilamă: fete şi băieţi de şcoală - Cercul de pictură - de care vorbisem într-un număr anterior al „Vestei”, aşadar ora de desen, în Casa parohială, cerc iniţiat de preoteasa Ioana, în chip de voluntariat. Forfotă, glas de celulare şi Anamaria abuşălea, atmosferă tensionată, iritantă pentru un preot care are nevoie şi de oleacă de linişte, odihnă etc. Oare de ce nu se ţin orele de pictură la şcoală?! Care este contribuţia şcolii, a cadrelor didactice de aici, de la Globu-Rău pentru frumosul artistic?! >>>continuarea aici>>>
