Iancu Panduru:,,Presa”

Presa scrisă şi presa vorbită sunt două sintagme care înnobilează spiritul în ideea de: educaţie, instrucţie, clarviziune, discernământ în luarea cotidiană a celor mai fericite măsuri pentru binele colectivităţii umane, dar şi pentru binele tău.

În ceea ce mă priveşte, când ajung la birou, la o cană de ceai (nu sunt amator de cafea), răsfoiesc şi lecturez presa centrală, dar şi presa zonală, în paralel, fie acasă, dis-de-dimineaţă, fie la birou, ascult buletinul de ştiri. Este absolut obligatoriu pentru omul de rând, anonim, cu atât mai mult pentru cei care sunt catalogaţi „persoane publice” de-a fi la „curent” adică „la zi”, cu tot ceea ce este nou în Ţară şi în zona în care îţi desfăşori activitatea. Urmarea este că te simţi un om pregătit spiritual, că poţi emite o decizie, o hotărâre corectă în folosul societăţii. Recomand colegilor, prietenilor şi concetăţenilor noştri de-a citi zilnic presa, şi nu în ultimul rând gazeta noastră locală, „Vestea”. Se pot învăţa lucruri interesante.

Am pornit astfel la „drum” ştiind, fără înconjur, că „presa”, în general publicaţiile, reprezintă a patra putere în stat, după puterea politică, puterea executivă şi puterea judecătorească. Acest deziderat logic l-am învăţat de la contele francez Charles Marie Salabery (1766 – 1847), om politic şi ideolog al Revoluţiei Franceze şi de la fidelul său coleg Camille Desmoulins (1760 – 1794), din tabăra revoluţionarului Danton, care, din păcate pentru adevărurile publicate în presă, a fost ghilotinat. Riscul meseriei. Există, stimaţi consăteni, în orice meserie şi în orice funcţie, un risc.

Primar Iancu Panduru