L. Carabină:,,Muntele Arjana, doctorul Caius Sgăverdia şi Ana Şerban”

Muntele Arjana este o minune a naturii, el face parte din lanţul munţilor al Munţilor Cernei şi se întinde în zarea albastră ca o arcadă de lumină undeva deasupra satelor Plugova şi Valea Bolvaşniţa. În sezon estival, Muntele Arjana magnetizează interesul amatorilor de drumeţie, de imagini montane feerice şi de aer purificat, de tihnă la cabană.

Într-o vară, cu câteva decenii în urmă, în veacul trecut, Muntele Arjana captivase interesul a doi tineri: medicul Caius Sgăverdea, proaspăt absolvent al medicinei timişorene, el băştinaş, pare-se din Caransebeş şi Ana Şerban, bucureşteancă, membră în lotul de atletism al Clubului „Dinamo” Bucureşti, originară din Ardealul de Nord, crescută în Banat, în satul Pădureni, pe aproape de Timişoara.

Ana Şerban şi familia sa, părinţii şi încă o surioară, fuseseră prigonite din Ardealul de Nord, îndată după Dictatul de la Viena, din august 1940, când Germania fascistă a impus României cedarea Ardealului de Nord, Ungariei hortyste. Evreii au fost prigoniţi, ei au găsit sprijin moral şi material din partea românilor. Inima bietului român este mare şi de-o bunătate proverbială. Dar, mai trziu, evreii, unii dintre urmaşii lor, au nesocotit aceste sentimente umane. Ce părere aveţi, domnule scriitor Gabriel Dinişianu, cum taxaţi dvs. aceste sentimente româneşti? Nu prea puteţi scoate cămaşa prin cap…

Dar să revenim la cuplul: Sgăverdea – Şerban. După un sejur pe Muntele Arjana, viitoarea doamnă doctor a dat viaţă unui bibelou de fată, pe care a botezat-o simbolic: Arjana!

Cuplul a „funcţionat” şi nu prea a „funcţionat” cum trebuie. Ana Şerban trebuia să fie prezentă la lot, apoi în cantonamente câte nu se mai pot întâmpla într-unul prelungit?! Ana Şerban, multiplă campioană naţională, apoi campioană balcanică, europeană şi chiar mondială, era un nume cotat şi catalogat în arena sportivă internaţională.

Într-o altă vară, pe când domnişoara Arjana era prin penultima sau ultima clasă de liceu, Ana Şerban (care şi-a păstrat numele de fată) a cerut şi obţinut viză şi paşaport pentru a-şi vizita o rudă, în Israel. Sportivii de renume, cum de renume era Ana Şerban, figurau într-o evidenţă specială a organelor de partid şi de Securitate, obţineau asemenea acte cu vize speciale de la Comitetul Judeţean de Partid. Însă (să nu audă Sionismul), venise în ultima vreme un ordin strict secret: evreilor oricând şi oriunde să li se elibereze paşapoarte pentru a călători în Occident, fără oprelişti! Ceauşescu voia să scape de ei! Li s-au dat paşapoarte ca să nu rămână neam de ei în România lui Eminescu.

Ana Şerban a primit paşaportul, a plecat în Israel, a stat şi nu a stat în Israel, la Haifa, s-a dus aţă în Egipt, la Cairo. Era luna târgului de fete de companie. Reţineţi: în fiecare vară, la Cairo, în iunie are loc asemenea târg. E valabil pentru amatoarele de distracţie şi bani.

Pe o imensă scenă, în faţa publicului interesat de licitaţie, se plimbă în ţinută de baie fetele blonde, brune şi de alte culori. Pe scenă urcase şi Ana Şerban, de-o frumuseţe picturală, la cei 37 ani. Îndată a fost licitată la suprapreţ de ambasadorul Venezuelei la Cairo.

Ana Şerban timp de câteva săptămâni fusese animatoare şi damă de companie domnului ambasador, care călătorise spre ţara sa, cu vaporul. La despărţire Ana Şerban primise multe şi mărunte de la ambasador, primise şi o scrisoare de recomandare către Federaţia de Atletism din Venezuela.

Ana Şerban ajunge antrenoarea lotului de tineret al Venezuelei. După aproape un an s-a întors în ţară, la Timişoara, unde se aflau dr. Caius Sgăverdia şi fiica sa, domnişoara Arjana, ce purta numele muntelui unde fusese concepută de doi tineri, care îşi juraseră fidelitate până la moarte.

Recent, în presa bănăţeană a apărut un anunţ de comemorare a morţii doctorului Caius Sgăverdia. Semnat: familia! Ar fi fost corect şi drept dacă anunţul ar fi fost semnat simplu: Arjana.

L. Carabină