Nicolae Danciu Petniceanu: „Almăjana” în sărbătoare
„Almăjana” în sărbătoare
E vorba de revista ce apare de un deceniu în metropola Ţării Almăjului, sub egida unei instituţii de prestigiu – Liceul Teoretic din Bozovici, enclavă şcolară cu cadre didactice, care ar putea preda şi la universitate.
Există o particularitate specifică la acest liceu: unii dintre absolvenţi, care au urmat studii superioare, se întorc acasă, în Valea Almăjului, deşi ar putea rămâne la oraş, se întorc pentru a gospodări mai bine şi mai frumos valorile Almăjului. Există un soi de patriotism local sui-generis, benefic lor şi benefic Văii Almăjului.
Între absolvenţii liceului în cauză este şi profesorul Iosif Băcilă, care s-a întors acasă ca profesor de română, deşi, parol, putea rămâne preparator sau asistent la catedră, ori putea alege o repartiţie la oraş.
S-a întors în Ţara Almăjului pentru a învăţa odraslele almăjene să glăsuiască româneşte aşa cum glăsuiau titanii literelor române: Alecsandri, Eminescu, Coşbuc, Caragiale, Voiculescu, Delavrancea, Arghezi, mai nou: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Damian Ureche etc.
Ioţa Băcilă s-a întorc „acasă” ca să-i înveţe pe copiii Almăjului să-şi privească îndeaproape meleagurile natale, cu ochii revoluţionarului Eftimie Murgu şi ai istoricului dr. Ion Sârbu, apoi să le pretindă a învăţa să zidească o casă în Almăj şi să planteze un pom, cum au zidit şi au plantat cărturarii: Ovidiu Blidariu, Grigore Popiţi şi Ilie Ienea.
Pornind de la aceste deziderate majore, profesorul-poet Iosif Băcilă a fondat şi a editat revista „Almăjana” în ideea generoasă ca almăjenii să aibă şansa de-a comunica între ei, între ei şi conaţionalii lor, unii pe aproape, alţii în hotare îndepărtate, aşa cum se află românul şi istoricul de excepţie Alexandru Nemoianu, trăitor vremelnic peste Ocean.
Revista „Almăjana” a crescut în formă şi conţinut de la număr la număr, în paginile ei şi-au dat întâlniri condeie de prestigiu din ţară şi din străinătate.
Revista a împrumutat ceva miraculos din ţinuta intelectuală şi din firea blândă a redactorului-şef. La rândul ei, „Almăjana” a modelat suflete, aşa cum a modelat-o pe Florina-Maria Băcilă, şi ea absolventă a Liceului din Bozovici, premianta Universităţii de Vest. „Almăjana” şi Florina Băcilă sunt fetele profesorului Iosif Băcilă, una seamănă cu cealaltă şi ele laolaltă seamănă cu părintele lor biologic şi spiritual.
Mi-a rămas pe retină o imagine pe care nu o dată am visat-o: în faţa unui râu de munte, aplecată cu ulciorul o fată în port almăjan, sclipind de frumoasă. Lipsea pictorul…
Nicolae D anciu Petniceanu
____________________________
____________________________
Imagine de la dezvelirea şi sfinţirea plăcii comemorative protopop Iosif Coriolan Buracu pe faţada şcolii din Mehadia
____________________________
____________________________
Moment religios în prezenţa Episcopului Lucian Mic din Caransebeş în prezenţa primarului Iancu Panduru cu ocazia vizitei canonice şi a numirii noului preot în Parohia Mehadia a Bisericii Ortodoxe Române
____________________________
____________________________
Primarul Iancu Panduru
____________________________
____________________________
Biserica Ortodoxă din Mehadia - vedere de pe podul peste râul Bela-Reca.
____________________________
____________________________
Mehadia contemporană - centrul comunei.
____________________________
____________________________
Biserica Catolică din Mehadia ctitorită, înaintea Bisericii Ortodoxe, în sec. al XVIII
____________________________
____________________________
Inaugurarea noului corp de clădire al şcolii din Mehadia
____________________________
____________________________
Clădirea Liceului Nicolae Stoica de Haţeg din Mehadia. Moment de inaugurare a efigiei cronicarului Nicolae Stoica de Haţeg.
____________________________
____________________________
Parcul comunei Mehadia cu crucea ctitorită la anul 1862 închinată împăratului Frantz Iosif I al Austriei
____________________________
____________________________
Moment de la dezvelirea plăcii comemorative Coriolan Iosif Buracu şi a efigiei protopopului Nicolae Stoica de Haţeg. Actorul George Lungoci de la Teatrul Naţional din Timişoara recită poezia „Doina“ de Eminescu şi „Noi nu avem morţi“ de Zaharia Bârsan.
____________________________
____________________________
Dezvelirea plăcii comemorative a protopopului Coriolan Iosif Buracu de către primarul Iancu Panduru şi directorul şcolii Mihăiţă Fenesan
____________________________
____________________________
Caleaşcă medievală în care se află Episcopul Lucian Mic din Caransebeş şi primarul Iancu Panduru cu prilejul vizitei canonice din 15 iulie 2007
____________________________
____________________________
Moment de la inaugurarea noului corp al Liceului Nicolae Stoica de Haţeg - primarul Iancu Panduru cu un sobor de preoţi, profesori universitari şi participanţi la simpozionul „Mehadia-vatră istorică milenară“
_________________________________







-------------------------------