Ada Negraru:,,Gânduri pentru comemorare”

Dallas, 22 octombrie 2008

Gânduri pentru comemorare

Cu regretul de a nu putea lua parte în mod personal la această comemorare, vă mulţumesc pentru prilejul de a-mi exprima, de departe, câteva gânduri în amintirea tatălui meu, Nicolae Marghetici (Margeanu).n-margeanu

Destul de devreme, am înţeles că viata de copil de scriitor e diferită de cea a altor copii. Erau mai întâi părţile bune, desigur, când lipsa de inspiraţie lovea, aveam în tata un ajutor nepreţuit la compunerile şi comentariile cerute la şcoală; aveam acces neîngrădit la uriaşa bibliotecă din sufragerie, pe care tata a alcătuit-o cu multe sacrificii şi pentru care mulţi colegi mă invidiau; lungile vacanţe de vară petrecute la Mehadia au devenit un ritual anual, pe care tata insista să-l respectăm, spre imensa noastră bucurie, chiar şi atunci când drumul presupunea cheltuieli peste posibilităţi. De altfel, departe de orice bogăţie materială, viata de copil de scriitor a beneficiat, mai degrabă, de o nepreţuită bogăţie intelectuală şi spirituală. Erau, desigur, şi aspecte pe care atunci te consideram inconvenabile, dar pe care am învăţat mai târziu să le apreciez: standardele ridicate faţă de performanţele mele la materiile umaniste -pentru mine, au devenit proverbiale şedinţele de franceză cu tata, care îmi cerea să repet un cuvânt de 5-10 ori până când ajungeam la pronunţia perfectă, ori, corectându-mi temele, îmi rupea uneori foaia din caiet, cerându-mi să refac totul. Abia peste ani am înţeles cât de mult mi-a servit în viaţă pedagogia pe atunci aparent dură a tatei. >>>>Ada Negraru:,,Gânduri pentru comemorare”

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: