Alexandru Nemoianu:,,Artur Silvestri şi CASA”

dscf24974Fără a încerca să înţelegem personalitatea lui Artur Silvestri, de fapt “persoana” lui, nu este cu putinţa să înţelegem opera lui. În contextul acestui articol în mod deliberat voi folosi, în referire la Artur Silvestri, prezentul şi prezentul continuu. După părerea mea Artur Silvestri se artur-silvestri-nouaflă în veşnicie acolo unde cronologia istorică şi a lumii nu mai are nici o importanţă. În veşnicie lucrurile „sunt”, ieri, astăzi, întotdeauna.

Artur Silvestri este una dintre puţinele “persoane” în înţelesul deplin al cuvântului. Unul dintre cei foarte puţini care înţeleg că Omul, “persoana”, este singura din creaţie care există simultan în spaţiul “noetic”(spiritual) şi material. Dar încă mai mult “omul” (persoana) are obligaţia de a le uni, aceste două planuri, prin transfigurarea propriului său trup. Aceasta înseamnă nu “mortificarea” materiei ci transfigurarea ei, aducerea ei la “starea dintâi”. În această înţelegere ar trebui să fie limpede că de fapt singurii “materialişti” autentici, cei care înţeleg şi respectă cu adevărat “materia”, sunt chiar creştinii. Această înţelegere este prima condiţie pentru desluşirea operei lui Artur Silvestri. Căci aşa a înţeles şi a mărturisit despre “om” Artur Silvestri.

El a ştiut foarte bine că “omul” este alcătuit din trup, suflet şi duh şi la fel de bine el a înţeles diferenţa dintre ele şi împrejurarea că ele trebuie să lucreze în concordie.>>>>Alexandru Nemoianu:,,Artur Silvestri şi CASA”

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: