Archive for 26 octombrie 2009

octombrie 26, 2009

NUMĂRUL 10 (33) OCTOMBRIE 2009


EDITORIAL-Iancu Panduru:,,Toamna”

octombrie 26, 2009

Iancu Panduru„Toamna se numără bobocii” este zicală din bătrâni. Toamna se numără bucatele din câmp, toamna se vede ce-am făcut primăvara şi vara, cum am muncit ogorul, toamna este vremea ogoitului. Toamna se coc strugurii, înroşeşte mărul în pom şi urcă galbenul în gutui. Toamna cartoful s-a copt şi se cere la iveală, la vedere. Şi anul acesta, intrat în brumărel, a fost darnic cu noi, sunt mere din abundenţă şi cartofi în câmp, cartoful este un aliment preţios şi căutat în Banatul Montan.

Zi de zi, văd cum ies oamenii la câmp, cum adună porumbul, cum taie cocenii pentru vite şi ogorul e roşu de dovleci, hrană pentru animalele de pe lângă casa omului. Sunt mândru de voi, consătenii mei din Mehadia, Plugova, Valea Bolvaşniţa şi Globu-Rău, sunt mândru de mâinile voastre harnice, vă sărut bătătura din palme şi urma paşilor care ies în câmp la ogoit. În curând, vor porni şi cazanele pentru că au fost peste tot şi pruni roditori, avem prune albastre, avem şi albuşe şi răchia e la mare căutare aici, în Banatul de Sud.

A început şi şcoala. Au început şi cursurile la universităţi şi comuna noastră are sute de elevi şi zeci de studenţi cărora le doresc sănătate şi putere de-a trudi conştiincios pe băncile şcolii şi în amfiteatre.

Şi noi, aleşii dumneavoastră, stimaţi consăteni, ne străduim să ne achităm de unele sarcini, să privim în agenda de lucru şi să isprăvim podul peste Belareca şi esplanada de-a lungul ei, apoi un obiectiv major este introducerea de apă potabilă în localităţile Plugova şi Globu-Rău, vom căuta să isprăvim şi să fim la înălţimea pretenţiilor dumneavoastră.

Cu toţii la muncă şi cu gândul la împlinirea îndatoririlor cetăţeneşti. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Primar Iancu Panduru

Nicolae Danciu Petniceanu:,,SIMPOZIONUL PRESEI DIN BANATUL MONTAN, LA MEHADIA, ÎN CARAŞ-SEVERIN”

octombrie 26, 2009

ndp-pt-siteSimpozionul a fost prefaţat cu dezvelirea şi sfinţirea, cu ritul creştin, a plăcii comemorative „Grănicerul”, pe faţada imobilului din Strada Principală, ce a aparţinut redactorului gazetei săteşti, anume Ioan Marghetich.

Sfinţirea s-a făcut de către un sobor de preoţi, cărora le amintim numele cu recunoştinţă şi pietate: Constantin Grozăvescu, Ciprian Danci-Zărescu, Emil Băbuţă, dr. Constantin Cilibia, Nicolae Jinga, dr. Petrică Zamela.

După sfinţire, au luat cuvântul domniile lor: economist Iancu Panduru (primarul comunei Mehadia), dr. Alexandru Nemoianu (sosit anume din America, unde îşi are reşedinţa), prof. univ. dr. Richard Sârbu (fost elev al şcolii din localitate). În continuare, la invitaţia învăţătoarei Nely Feneşan (proprietara casei), asistenţa a avut ocazia să viziteze micul muzeu de artă populară înjghebat în două încăperi din casa sa.

De la „micul muzeu”, asistenţa s-a deplasat la Liceul „Nicolae Stoica de Haţeg”, din localitate, unde a avut loc simpozionul propriu-zis. În preambul,au luat cuvântul domnii: prof. Mihai Feneşan, directorul şcolii, şi primarul Iancu Panduru, care au salutat oaspeţii şi au urat succes lucrărilor simpozionului.

Timp de trei ore, în faţa unei săli arhipline, au prezentat comunicările lor:

– Dr. Al. Nemoianu, dr. Iulian Lalescu, dr. Ilie Cristescu, prof. univ. dr. C. Falca, prof. Pavel Panduru, Ignea Loga (pictor, poet şi publicist), Nicolae Ieremia, ziarist profesionist, prof. C. Juan Petroi, istoric şi publicist, corespondent la Radio „Oltenia”, Gabriela Şerban, publicistă, directoarea Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocşa, prof. Ana Drăghici, preot Nicolae Jinga, scriitor şi ziarist din Orşova, Tiberiu Popovici, poet şi publicist din Bocşa, profesor Traian Galetaru, redactor la „Suflet Nou” din Comloşu Mare, Ion Ionescu, publicist, din Mehadia, Dana Oprescu, studentă, din Mehadia şi Gheorghe Jurma, ziarist, scriitor, editor, liderul presei din Caraş-Severin.>>>>>Nicolae Danciu Petniceanu:,,SIMPOZIONUL PRESEI DIN BANATUL MONTAN, LA MEHADIA, ÎN CARAŞ-SEVERIN”

Dr. Alexandru Nemoianu:,,Moment istoric şi responsabilitate”

octombrie 26, 2009

alx-nemoianuÎn vorbirea ce o are privind soarta Sodomei, Dumnezeu făgăduieşte să cruţe cetatea păcătoasă la caz că în cuprinsul ei va vieţui “un singur drept”.

Ca toate cele aflate în Sfânta Scriptură şi această împrejurare are o dublă semnificaţie, una literară, faptică şi una duhovnicească şi în veşnicie, pentru totdeauna.

Fără îndoială că în adevăr Domnul caută să mântuie şi Sodoma, dar infinita Lui milostenie trebuia să se reazeme şi pe infinita dreptate. Altcum darul cel mai de preţ dat Omului, libera voie, ar fi fost anulat. Şi Domnul nu îşi ia Vorba înapoi!

Dar în acelaşi timp întâmplarea are importanţă veşnică, ieri, azi, întotdeauna.

În făgăduinţa de a mântui “turma” pentru un singur “drept” aflam, între altele, importanţa colosală, fără egal, pe care o are în faţa lui Dumnezeu fiecare “persoană”, fiecare “loc”.

În vremea pe care o trăim, care este a gloatei, a uniformizării, a înregimentării, făgăduinţa dată Sodomei devine mântuitoare. Dacă un singur drept se va afla, dacă un singur “Loc” va fi vrednic, “neamul” poate fi mântuit. Aceste adevăruri fundamentale au o colosală importanţă în lumea şi momentul istoric pe care îl trăim

Momentul istoric este al confuziei şi înşelăciunii. Sub masca multicoloră a “globalismului” se ascunde în fapt un mecanism simplu al lăcomiei, al acaparării, al lipsei de milă şi a pierzaniei, a pierderii identităţii existenţiale, ca “persoane” şi “comunităţi”.

Dacă ne uităm în jur vom vedea că “valoarea” momentului istoric este acumularea de bani, iar “eroul”, “modelul” acestei vremi este cel care poate acumula bani, prin orice mijloace, altcum zis, “bişniţarul”. Este aproape inutil să repetăm că aceste “valori” şi acest “model” sunt în fapt contravalori, stări nocive, păcătoase. >>>>Dr. Alexandru Nemoianu:,,Moment istoric şi responsabilitate”

Dr. Iulian Lalescu:,,Rolul comunităţii în relaţiile cu presa”

octombrie 26, 2009

Iulian LalescuOrice organizaţie, precum şi orice persoană publică trebuie să se confrunte, în fiecare zi, săptămână, lună sau an, cu noi provocări, să facă faţă unor probleme noi, să ia decizii care asigură dezvoltarea sau precipită declinul. Pentru a se impune în mediul lor, organizaţiile, trebuie să se sprijine pe diverse tehnici, acestea fiind elaborate de diverşi consilieri în comunicare care să ofere rezolvări pentru problemele care apar.

Or, din ce în ce mai mult, comunicarea şi relaţiile publice se dovedesc instrumente originale şi eficace pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă orice organizaţie. Ele pot ajuta la rezolvarea unei probleme, lansarea unei idei, evitarea unei catastrofe – în efortul de a depăşi problemele de zi cu zi. Pentru depăşirea cu succes a problemelor ce intervin într-o organizaţie este nevoie de o structură de comunicare, un birou de presă care să asigure comunicarea cu presa. Relaţiile cu presa se referă la toate legăturile pe care o organizaţie ie poate stabili cu mass-media; aceste relaţii au drept scop promovarea în rândurile publicurilor ţintă, prin canalele mediatice, a activităţii organizaţiei, a punctelor sale de vedere şi a personalităţii sale. Este vorba, astfel, de toate acţiunile care încearcă să atragă atenţia presei. Aceste acţiuni pot îmbrăca diverse forme, dintre care cele mai importante sunt comunicatele de presă, conferinţele de presă, întâlnirile şi briefing-urile. În lucrarea de faţă accentul cade pe comunicatul de presă, importanţa acestuia este covârşitoare, el are rolul de a informa mass-media cu privire la un eveniment, o lansare, sau o problemă cu care se confruntă organizaţia respectivă cu scopul ca acesta să fie publicat pentru a ajunge la publicul-ţintă.>>>>Dr. Iulian Lalescu:,,Rolul comunităţii în relaţiile cu presa”

SIMPOZIONUL PRESEI DIN BANATUL MONTAN: Cartea de onoare

octombrie 26, 2009

Doamna învăţătoare Nely Feneşan a avut inspiraţia de-a încropi ad-hoc „cartea de onoare”, unde participanţii la Simpozionul Presei din Banatul de Munte şi-au înscris câteva gânduri pentru urmaşi. Redăm fragmente din aceste înscrisuri, nominalizate:

Dr. AEXANDRU NEMOIANU (SUA): „O mare bucurie venirea la Mehadia, un adevărat oraş montan. Trecut, prezent şi viitor!”

Av. dr. I. BÂRSAN (Bucureşti): „O fermecătoare bijuterie expoziţională!!! Cu o singură observaţie: Este inadmisibil ca această minunată perlă etnografică – de familie – să nu fie cunoscută dincolo de hotarele comunei Mehadia.”

Prof. GHEORGHE JURMA (ziarist, editor, scriitor, Reşiţa): „Felicitări pentru expoziţie şi pentru seriozitatea cu care se păstrează valorile naţionale!

Ar fi bine dacă în fiecare comună ar putea să existe o astfel de expoziţie, muzeu, păstrând astfel propria noastră istorie.

Prof. univ. dr. RICHARD SÂRBU (Timişoara): „O impresie extraordinară mi-a lăsat întreprinderea de mare rafinament cultural a doamnei Nely Feneşan, – această expoziţie de port popular de la Mehadia. Tematica şi minuţiozitatea cu care şi-a orânduit frumoasele exponate, unele de-o mare valoare etnografică, a făcut ca vizita acestei „case culturale” să-mi trezească simţăminte de mare intensitate.

Îi doresc succes binemeritat, sănătate şi izbândă în amplificarea proiectului început astăzi, 19.09.1009.

De asemenea Simpozionul Presei din Banatul Montan a fost o idee generoasă şi multiculturală, a fost motivat de montarea plăcii „Grănicerul”, pe faţada casei doamnei Feneşan.”>>>>SIMPOZIONUL PRESEI DIN BANATUL MONTAN: Cartea de onoare

„A sosit domnul Eminescu!”

octombrie 26, 2009

Ultimul apel! E vorba de monografia revistei „Eminescu” (stufoasă, sute de ilustrate, eseuri cu semnături consacrate etc.). Cartea se află sub tipar la Editura „Gordian” din Timişoara, ne propunem a fi un cadou în pragul sărbătorilor de iarnă 2009/2010, alături de un calendar, o carte poştală, cu versuri şi chipul Domnului Eminescu, cu revista „Eminescu”, număr festiv – Eminescu 160. (1850 – 2010).

Cartea cu anexele înseamnă o sută lei noi, ori, în lipsa banilor, ne mulţumim cu comanda dvs. pentru a se putea comanda numărul de exemplare la „Gordianu” Timişoara. Banii se pot trimite pe adresa redacţiei de la „Vestea”. Mulţumim pentru sprijin şi înţelegere, pentru dragostea ce o purtaţi POETULUI NAŢIONAL.           (NDP)

Prof. Constantin Teodorescu:,, Nicolae Danciu Petniceanu: Lumina de la Vărădia (Editura Gordian, Timişoara, 2008)”

octombrie 26, 2009

O ediţie revizuită şi adăugită apare, dce obicei, după epuizarea tirajului, dintr-o cerinţă, să-i spunem, naturală sau cu scopul nedeclarat al formei definitive.

Ediţia a doua a  carţii Lumina de la Vărădia e detrminată de indignare şi durere.

2

Iscoditor din fire, cu harul scrisului, autorul simte nevoia adevărului prin cuvantul inspirit, dar bazat pe virtuţiile documentului. Nu se poate sta cu spatele la adevărul istoric, cu argumentele unor prejudecăţi, ci cu recunoaşterea agresiunilor pe care le-a trăit  fiinţa romanească, agresiuni cu scop politic, de sorginte naţionalistă sarbească său maghiară etc.

Nicolae Danciu Petniceanu se desparte de modelul”vieţilor romanţate” exersat în alte cărţi. Atras de semnificativ, descoperă,în strădaniile sale, cultul fundamental al stră- moşilor care au trăit pentru viitor, independenţa spiritului lor, convingerea că lasă”lumi na”într-un mod iniţiatic.

Dincolo de valoarea instructivă legată de nume celebre ale iluminismului europe- an şi romanesc aflate în secţiunea “Note”, cartea este o evocare: omul şi cărturarul Paul  Iorgovici şi o reconstituire a  unei valori-opera bănăţeanului dominată de Observatii de  limbă rumanească, Crăiasca Universităţii Tipografie, Buda, 1799, reeditată în ediţie critică cu Prefaţa lui Ştefan Munteanu, cu Studiu introductiv, Tabel cronologic, Note şi Bi- bliografie de Doina Bogdan-Dascălu şi Crişu Dascălu, Editura Facla, Timişoara, 1979).>>>>>Prof. Constantin Teodorescu:,, Nicolae Danciu Petniceanu: Lumina de la Vărădia (Editura Gordian, Timişoara, 2008)”

Lae Carabină:,,Deraieri în lanţ pe calea ferată!”

octombrie 26, 2009

Nu mai ai curaj să urci în tren! Nu ştii dacă ajungi cu bine la destinaţie! În ultima vreme au fost mai multe accidente şi incidente pe Calea Ferată în Ardeal, în Muntenia şi Oltenia, mai nou în Moldova.

Ar putea fi prevenite aceste accidente? Desigur, ne spun câţiva pensionari, foşti ani mulţi slujbaşi în Calea Ferată:

– VASILE CRUDU (octogenar), mecanic de locomotivă: „Pe vremea mea, cu 20 – 30 de ani în urmă, linia ferată era curată oglindă şi din oră în oră controlată. Acum e plină de bălării încât nu se poate observa siguranţa terasamentului, a liniei, a fiecărui şurub şi bolţ! Vinovaţii sunt în posturi de responsabilitate”.

– MITRU CHIOSA (aproape octogenar), fost ceferist: „Deraieri şi accidente în Calea ferată nu s-au întâmplat pe vremea lui Ceauşescu. Odinioară, în Calea ferată, era a doua armată a Ţării! Acum s-a isprăvit! Au lichidat şi această lume care nu se juca cu siguranţa liniei ferate, cu transportul pe Calea Ferată”.

În tinereţe, am colaborat cu această „armată” a Ţării, cu organele de siguranţă a liniei ferate între Orşova şi Poartă. Revizorii de linie erau zi şi noapte pe linia ferată, controlau fiecare balon, fiecare traversă, fiecare şină de cale ferată. În această zonă au existat oameni de veghe de excepţie: cantonier Mihai Belchite, picher şi revizor de linie Ion Hrelescu, şef de Gară Gruia Lăpădat, I.D.M. Lungu Nicolae, Pilu Banaduc, Dumitru Lăzărescu, Chimigeru Victor, şef de gară, am amintit doar câteva nume, cu toţii au trecut la cele veşnice.

Conducerea actuală din C.F.R. a desfiinţat posturi de întreţinere şi control al liniei ferate în detrimentul siguranţei transportului feroviar de călători şi marfă! Acest articol este un semnal pentru a se reveni la normalitate. Altfel, e un risc să urci în tren!>>>>>Lae Carabină:,,Deraieri în lanţ pe calea ferată!”