Nicolae Danciu-Petniceanu:,,Biobibliografia mea”

Lui N.D.P.

Să nu te miri când bârfitorii

Izbesc în nobila ta muncă;

Copiii pietre nu aruncă

Decât în pomii roditori

Inst. Gheorghe Rancu Bodrog

Am venit pe lume la 11 aprilie 1936, în satul Petnic, din Caraş-Severin, ora nouă, în Sâmbăta Paştelor.

Date despre părinţi şi bunici:

– Mama: Danciu Ioana, 22 ani, muncitoare ocazională pe la avuţii satului, era fiica Iustinei Eufrosina Dragomir şi a lui Petru Danciu, Petru Ioţa, „Ioţa” după numele de alint al tatălui său – Iosif Danciu, cioban, originar din Munţii Apuseni, afirmativ din localitatea Socodor, localitate în care sunt zeci de familii cu numele de „Danciu”. Petru Ioţa, bunicul meu matern, a fost om de serviciu la şcoala din satul Petnic şi boactăr comunal (paznic de noapte).

– Tata: Radu Nicoale, 25 ani, căruţaş, lucra cu caii şi căruţa sa la pădure, căra lemn de construcţie (brazi) şi muşchi verde pentru vapoarele din Portul Orşova, în ortăcie cu preotul Traian Nemoianu, parohul satului Petnic, şi cu Pătruţ Domăşneni, om cu stare şi cu prestanţă, în câteva rânduri primarul Petnicului. Tata era născut în Prigor, în Valea Almăjului, din părinţii Radu Paraschiva şi Oprea Mihail, dulgher, tâmplar, dogar etc. (Bunicul patern e prototipul personajului Obreană Mihai din romanul „Bigamul”, el, Oprea Mihail stătuse 21 de ani prizonier în Siberia, după Primul Război Mondial).

Studii civile:

– Am urmat patru clase primare în satul Petnic, între dascăli reţin figura luminoasă a învăţătorului Pavel Ciobanu (vezi cartea „Un căţelandru muşcând dintr-un nor”). În 1947, anul foametei, tata m-a retras de la şcoală, l-am însoţit la munci agricole în localitatea Visag (20 km de Lugoj), unde din aprilie şi până în august 1947 am fost dat slugă la vacile moşierului Pătru Leaută.

– Am urmat ciclul doi, la şcoala elementară din comuna Iablaniţa, prin grija profesoarei (învăţătoare) Maria Trailovici, soţie de preot, de ocrotirea căreia m-am bucurat din plin. Pe lângă figura luminoasă a doamnei Maria-Mia Trailovici – reţin alte imagini de înţelegerea şi sprijinul cărora m-am bucurat, profesorul George Pătrăşcioiu, băştinaş din părţile Buzăului, profesor de română, care a intuit în mine talent literar, profesorul Petru Nicoară, de matematici, diriginte, o capacitate intelectuală, fost deţinut politic, când cu mişcarea studenţească din Timişoara 1948/1949, apoi o altă imagine pe retină persistă, a educatoarei Lola Brânzei, soţia medicului veterinar Brânzei, deţinut politic, când cu mişcarea partizanilor din Munţii Banatului. Am isprăvit clasa a şaptea pe locul III, avându-i înaintea mea pe Ion Trailovici zis Becşu şi Viorica Grecu zis Bujancă, din comuna Iablaniţa (Caraş-Severin). Ocupasem locul III, cu toate că la şcoală mergeam şi nu mergeam, fiind reţinut de tatăl şi mama vitregă să pasc vaca, cele câteva oi şi una – două capre.

– Am urmat Şcoala Medie Tehnică Siderurgică din Reşiţa, cu o bursă specială acordată de ministrul bocşan Carol Loncear, ministrul industriei grele, şcoala fiind patronată de Combinatul Siderurgic din localitate. În şcoală am făcut parte din „Cercul literar” şi din „Cercul de matematică”, participând la diferite concursuri şi olimpiade, serate literare şi serate de matematici superioare. (În această şcoală am învăţat matematici superioare cu prof. Maria Calmuschi, născută Zaiţ, fost asistentă la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, şcoala era cotată valoric ca un semi-institut tehnic). Profesoară de română şi conducătoarea Cenaclului literar era Maria Blaga, rubedenia Poetului de la Lancrăm; a intuit în mine talent literar, fiind recomandat ca prezentator al evenimentelor şcolare la staţia de radioficare a „Cetăţii de Foc”.

– Am absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, având profesori, între alţii pe: Tudor Vianu, Al. Piru, Matilda Caragiu, Eugen Simion, Gheorghe Poalelungi, Mihai Pop, Liviu Onu. Preşedintele comisiei guvernamentale la examenul de licenţă a fost academicianul Ion Coteanu. Teza de licenţă „Concepţia mesianică în poezia lui Octavian Goga”, conducător de lucrare – prof. univ. dr. Pompiliu Marcea.

Studii politice:

– Am urmat Universitatea de Marxism (curs seral), devenind nepotul lui Marx, Engels şi Lenin, şi nepotul vitreg al filozofilor idealişti Kant, Hegel şi Schopendauer.

Studii militare:

– Şcoala Regimentală de Tancuri – Bacău (UM 01368), (1956 – 1957);

– Şcoala  nr. 3  Ministerului de Interne (1957 – 1958), Bucureşti (ofiţer de informaţii-investigaţii, ofiţer acoperit, chipurile inspector de stat, cu legitimaţia de rigoare);

– Şcoala (curs) de vize şi paşapoarte naţionale şi internaţionale, examinat de-o Comisie guvernamentală, preşedinte – general Gaetană, clasat al III-lea pe ţară, premiat cu o mie de lei şi cu trei zile permisie, timp în care am cercetat cimitirul Bellu şi Biblioteca Academiei Române.

Am funcţionat ca ofiţer acoperit între anii 1958 – 1961, la Regiunea M.A.I. Banat, iar între anii 1961 – 1986 ofiţer pe graniţă şi ofiţer în serviciul de paşapoarte Timiş. În 1986, la cerere, m-am pensionat, ultima funcţie: comandant adjunct la Aeroportul Internaţional Timişoara.

Sunt căsătorit cu Ana Danciu, născută Mircea, fiică de muzicant, telefonistă, solistă de muzică populară, la amatori, locul II pe ţară, cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor (Bucureşti, 1953). Am doi feciori: Caius (filolog) şi Mircea (muzicolog).

Activitatea literară:

– Am debutat cu schiţa „Jocul” (1969), în revista „Orizont”, de la Timişoara, ajutat de prozatorul – redactor Sorin Titel, recomandat de Ovidiu Cotruş.

Pe parcurs am colaborat la următoarele publicaţii: „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Familia”, „Libertatea” (din Jugoslavia), „Pentru patrie”, „Patria”, „Almanahul oştirii”, „Drapelul roşu”, „Flamura roşie”, „Flamura”, „Viitorul”, „Fapta”, „Timpul”, „Foaia Oraviţei”, „Gazeta de Caransebeş”, „Lumină lină”, „Altarul Mitropoliei Banatului”, „Apolodor”, „Tibiscus”, „Almăjul”, „Almăjana”, „Semenicul”, „Grănicerul”, „Ad-Mediam” etc.

– Am condus Cenaclul literar „Victor Eftimiu” (1986 – 1988), din Timişoara, am fondat Cenaclul literar „Sorin Titel” din Timişoara (21.12.1988), transformat în Societatea literar-artistică „Sorin Titel”, în martie – aprilie 1990.

– Am fondat gazeta literară „Anotimpuri literare” (Timişoara, 1994), am reeditat revista „Vrerea” (1995 – 2000), am fondat revista „Eminescu” (mai – iunie 2000), care a fiinţat până în ianuarie 2010.

– În calitate de preşedinte al Societăţii literar-artistice „Sorin Titel” am confecţionat, montat şi dezvelit creştineşte plăci comemorative închinate unor personalităţi culturale, după cum urmează:

– Mihai Eminescu – patru plăci în Timişoara;

– Emilia Lungu de Puhallo, Nicolae Ţirioi, Virgil Birou, Romul Ladea, Luţă Ioviţă, Grigore Popiţi, dr. Iosif Nemoianu, Sorin Titel, Damian Ureche, Ion Stoia Udrea, George Voştinaru, Camil Petrescu, Ion Slavici (pe raza municpiului Timişoara);

– Placa întru comemorarea primei şcoli de fete în limba română de la Izvin (Timiş);

– Placa in memoriam Luţă Ioviţă, în oraşul Caransebeş;

– Plăci comemorative în Caraş-Severin: Ion Florian Panduru (Băile Herculane), Ion Florian Panduru (Plugova), Ioan Cornianu (Plugova), Ion Grigore, Coriolan Buracu, Nicolae Mărgeanu, ziarului „Grănicerul” (Mehadia), Costi Giurginca, Nicolae Domăşneanu, Matei Armaş, Pavel Ciobanu, protopop Ioan Chendi (Petnic);

– Efigii: Sorin Titel şi Damian Ureche (în Timişoara);

– Monumente: Mihai Eminescu (Dumbrăviţa) şi Ion Slavici (bustul lui Slavici se află în Muzeul Ion Slavici din Şiria);

– Am luat iniţiativa înfiinţării a trei librării în Timişoara: „Sorin Titel”, „Damian Ureche” şi „Ion Slavici”.

Am iniţiat concursuri literare naţionale şi internaţionale (cu participarea scriitorilor români din Jugoslavia) dedicate scriitorilor: Eminescu, Slavici, Camil Petrescu, Ion Popovici Bănăţeanu, Victor Vlad Delamarina, Petre Nemoianu, Damian Ureche, George Voştinaru, Virgil Birou. În cadrul acestor concursuri am descoperit şi promovat peste patruzeci de tinere condeie, pe parcurs au devenit autori de carte: Iosif Băcilă, Constanţa Marcu, Alexandra Gorghiu, Liliana Sabău, Camelia Tamaş, Al. Potcoavă, Dorina Şovre, Sorin Olaru, Armand Sperlea şi Caius Danciu;

– Am scris şi editat următoarele cărţi de literatură beletristică: „Apa de duminică”, „Când caii dorm în picioare”, „Cantonul galben”, „Tangou la Piave”, „Drumul de sănii”, „Stănuica”, „Mantu”, „Tangou imperial”, „Pripon pentru calul meu”, „La Ţebea, cerul e tricolor”, „Peregrin prin Siberia”, „Domnul Eminescu soseşte iarna”, „Orfeu s-a născut în Banat”, „Adio în septembrie”, „Tot ce am pe suflet”, „Octavian Goga şi mesianismul”, „Legământul împăratului Băl-Alion”, „Lacrimă de taragot”, „Cântece de pe spada Iancului”, „Vrăjitorul din Almăj”, „Rapsodul din Ţara Almăjului”, „Bigamul”, „Comandorul”, „Lumina de la Vărădia”, „A sosit Domnul Eminescu” şi „Mehadia – vatră istorică milenară” (colectiv de autori).

– Manuscrise aflate sub tipar: „Un căţelandru muşcând dintr-un nor” (povestiri pentru copii) şi „Religie, istorie şi tradiţie culturală în Banatul de Munte” (colectiv de autori).

– Pe masa de lucru: Monografia „Altarul cărţii”, „Povestiri de pe graniţă”, romanul „Prizonier în Siberia”

– Concep şi editez gazeta sătească „Vestea”, fondată cu primarul Iancu Panduru, Mecena şi catalizator cultural în desfăşurare, pentru binele obştei.

Premii literare:

– 1969 – premiat la Radio Timişoara pentru schiţa „Să apărăm comuna” şi reportajul „Culegătorii de ieri – oamenii de astăzi”

– 1971 – premiat de ziarul „Drapelul roşu” pentru povestirea „Soarele de primăvară”

– Două premii literare: „Pavel Dan” (Cluj) şi „Al. Odobescu” (Alexandria), în urma participării, la concursuri literare naţionale, cu povestirile „Peşte pentru al Cincilea”, respectiv „Sub semnul primăverii”.

– În 2003, cartea „Peregrin prin Siberia”, la un concurs internaţional, în Italia, Sicilia, a luat premiul întâi.

Lucrări apreciate prin texte scrise: „Domnul Eminescu soseşte iarna” (Biblioteca Academiei Române, prof. univ. dr. Gabriel Strempel) şi „Lacrimă de taragot” (Institutul de Folclor „Constantin Brăiloiu” – Bucureşti, folclorist Ion Ghenoiu).

În activitatea mea am fost sprijinit de: Aurel Turcuş, Lucian Bureriu şi Mariana Sperlea, pe rând secretari ai Societăţii „Sorin Titel”, George Voştinaru, Gheorghe Luchescu, ing. Ionuţ Birou, Silvius Lombrea, Miron Ţic, Nicolae Sârbu, Rodica Pop, Maria Tudor, Ica Voştinaru şi universitarii: Tohăneanu, Evseev, R. Sârbu, Luca Novac, primarul Ioan Gurban, de la Siria, în primariatul său, şi preoţii Ioan Brânzei şi Teodor Poneavă, profesorii Pavel Panduru, Constantin Teodorescu şi Paul Florescu din Caraş .

În ultimii ani, am fost sprijinit, efectiv şi afectiv, de primarul IANCU PANDURU în realizarea de manifestări culturale pe raza comunei Mehadia. Tuturor celor înşiruiţi mai sus, gratitudinea subscrisului,

NICOLAE DANCIU PETNICEANU

Mehadia, martie 2010

P.S.:  Întrucât am damnat pe cei care l-au denigrat pe Mihai Eminescu, aceştia, în parte, funcţionează în Executivul Uniunii Scriitorilor din România, cererea mea de intrare ca membru în Uniune a fost „amânată”, în ianuarie – februarie 2006. Această amânare (sic) mă onorează, ea rămâne o modestă ofrandă întru apărarea unui nume: MIHAI EMINESCU.

Acelaşi scrib de Banat,

N.D.P.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: