Cezarina Adamescu:„MEHADIA – VATRĂ ISTORICĂ MILENARĂ”

„MEHADIA – VATRĂ ISTORICĂ MILENARĂ” (fragmente)

(Autor colectiv. Redactor coordonator: Nicolae Danciu Petniceanu), Editura Gordian, Timişoara, 2007

Deunăzi, mânată de-un tainic îndemn, aveam să purced, fără rucsac, fără provizii de drum, fără busolă ori hartă, doar cu inima doldora de cuvinte şi cu o carte-manual în mâini, spre o vatră istorică milenară cu nume ciudat: Mehadia. Un ţinut fascinant, încărcat de spiritualitate, de frumuseţi naturale şi de miresme tari şi proaspete, pentru mine, necunoscute şi mult râvnite.

M-au însoţit la drum cuvintele lui Iancu Panduru, primarul localităţii şi ecourile rămase-n auz ale publicaţiei lunare „Vestea” – pe care-o frunzăream cu plăcere de fiecare dată:

„Este important să ne cunoaştem istoria şi strămoşii, să ştim cine suntem şi de unde venim, să izvodim dovezi care atestă spiritualitatea patrimonială a unui loc de legendă numit MEHADIA”.

Studiu monografic, istoriografie, documente inedite, biografii esenţiale ale unor înalte personalităţi trăitoare pe aceste meleaguri, istorie contemporană, particularităţi de grai şi de cultură ale acestui strălucit areal al României, toate reunite într-un Act Cultural şi memorialistic de excepţie. Colectivul redacţional, alcătuit în chip fericit, dintr-un buchet de oameni ai locului, sub coordonarea scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, atât de cunoscut şi iubit fiu al acestui meleag, cuprinde, nume universitare de prim rang, precum: Richard Sârbu şi Gheorghe Luchescu, profesorul Pavel Panduru, un ziarist inimos – Constantin Vlaicu, doi doctoranzi: preot Constantin Cilibia şi profesor Iulian Lalescu, diferiţi ca profesii, dar animaţi de aceeaşi pasiune pentru Istorie şi pentru cultură, care, împreună au scos la lumină, ,,o carte colaj, ce se vrea, prioritar, un act de cultură inedit pentru istoriografia Banatului” – aşa cum aminteşte primarul Iancu Panduru în Cuvântul înainte al acestei lucrări.

Toate materialele cuprinse în acest studiu amplu sunt structurate riguros după un anumit canon publicistic şi după toate regulile unei monografii ample.

La toate acestea se adaugă manuscrisul inedit, „rămas moştenire de la generalul Nicolae Cena, păstrat în arhiva scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu” privitor la „descoperirea unui soclu din Castrul Roman ad Mediam.

„Generalul Nicolae Cena\afost primul om de ştiinţă român, din Banatul de Sud, investit cu titlul de membru corespondent al prestigioasei Academii din Patria Valsului. Acest aspect esenţial trebuie să stea în atenţia, pe viitor, a istoriografilor şi a Academiei Române” – se specifica în acelaşi Cuvânt înainte.

Fapte şi documente de excepţie ale înaintaşilor, scoase acum la lumină graţie arhivei scriitorului N.D.Petniceanu, puse cu generozitate la dispoziţie ca să scoată în evidenţă bogăţia inestimabilă a spiritualităţii Banatului montan, cu precădere a localităţii Mehadia.

Să mai amintim editorii acestei cărţi: Societatea Literar Artistică „Sorin Titel” din Banat şi Clubul „Mihail Eminescu” din Timişoara, Primăria Comunei Mehadia (Caras Severin), având ca lector: prof. Caius Nicolae Danciu şi are o dedicaţie specială: „Închinăm acest act cultural, memoriei profesorului Nistor Dop, din Mehadia, inspector şcolar din Caraş-Severin”.

Banatul montan unde au văzut lumina zilei atâţia oameni de seamă, acum se mândreşte cu o monografie de excepţie care le oglindeşte viaţa şi faptele.

Ceea ce a săvârşit colectivul de autori cu această carte-document este un act de restituire necesar, o faptă culturală de excepţie. „ Valoarea lucrării rezidă şi din lectura celorlalte materiale conexate ingenios între coperţile opului” – specifică Iancu Panduru.

Şi într-adevăr, găsim în afară de comunicarea, în limba germană, susţinută de Generalul Nicolae Cena, la 17 mai 1911, în plenul Academiei din Viena, referinţe despre „contribuţia acestui istoric şi arheolog la cercetarea arheologică a epocii romane din Banat” – comunicare susţinută de Liviu Mărghitan, un „Medalion Nicolae Cena (1844-1922)’’- amplu şi pertinent, scris cu pana muiată în lacrima inimii de prof. Nicolae Danciu Petniceanu, evocarea unei alte personalităţi, generalul Gheorghe Domaşnian (Domaşnianu) – realizată de av. Ioan Gh. Jurchescu; „înseninări despre Mehadia” – ale profesorului univ. dr. Gheorghe Luchescu; un alt document important despre „Descoperirea manuscrisului Istoria Banatului de Stoica Haţeg – Scrisoare deschisă iscusitului cercetător bănăţean I.B. Mureşeanu”, document pus la dispoziţie de Aurel Bugariu, aflat în Colecţia „Universul literar”, Timişoara, 1940.

Un alt capitol de referinţă al lucrării de faţă este „Despre refacerea Mehadiei şi despre întâmplătoarele-mi povestiri ale unor lucruri memorabile “ – cu o .Scurtă biografie, cronologică a autorului drept adaos – aparţinând lui Nicolae Stoica de Haţeg, m.p.protopop; date semnificative despre „Episcopia Mehadiei”, semnate de pr. drd. Constantin Cilibia.

Profesorul Pavel Panduru alege din galeria preoţilor bănăţeni pe Coriolan Buracu – „Pildă pentru neamul românesc” – evocând Ţara Almăjului – „cuprinsă între Munţii Semenic şi Munţii Almăj, o adevărată Românie mică “ – străveche vatră a etnogenezei noastre, care, spune profesorul Panduru, „Şi-a menţinut puritatea şi şi-a creat etosul său de-a lungul veacurilor şi datorită activităţii preoţilor ortodocşi, care au fost, «mici luminiţe tainice în sufletul românului», în vremuri de restrişte dar şi la bucurii”.

„O scurtă istorie a învăţământului românesc în Mehadia” – face profesorul Gruia Cinghiţa – el însuşi elev al liceului din localitate, evidenţiind şi alte nume de prestigiu, absolvenţi ai acestui liceu: prof. Richard Sârbu; prof. Nedelea Enache; prof. Belba Martin; prof. Ilie Bădescu; dr. în matematică şi cercetător în domeniul ecuaţiilor diferenţiale Vasile Drăgan, Sabin Opreanu – sensibil poet al Banatului Montan şi mulţi alţii, iar dintre actualii profesori ai liceului, îi aminteşte pe: Domilescu Tulean, Iulian Lalescu şi alţii.

Părintele Al. Stănciulescu-Bârda, din Mehedinţi aduce documente de valoare, privind „Elemente de politică internă” imperială din Banat, – făcând o „scurtă prezentare a instituţiilor, prin care administraţia habsburgică îşi transmitea ordinele, mai bine-zis a legăturilor dintre stăpânire şi mase.”

Printre aceste instituţii, aminteşte: comandamentele grănicereşti, administraţia locală, clerul, specificând atitudinea faţă de minorităţi, atitudinea faţă de cultele religioase, politica demografică şi alte date de interes major pentru istoria localităţii respective.

Redactorul, editorul şi publicistul Constantin Vlaicu – are un amplu studiu despre „Aurul verde” de la Mehadia, în care prezintă istoricul Ocolului silvic din localitate, până în zilele noastre, lucrare de excepţie bazată pe o bibliografie amplă şi pertinentă.

Prof. univ. dr. Richard Sârbu, de la Universitatea de Vest din Timişoara aduce informaţii interesante despre „Convergenţe dialectale. Cu privire specială la graiurile din zona Mehadiei”.

Prof. drd. Iulian Lalescu – aduce referiri surprinzătoare cu privire la popasurile marelui Nicolae Iorga prin ţinutul Mehadiei, mai precis, la Iablaniţa, unde locuia la „amicul său preotul Gheorghe Tătucu, animatorul şi conducătorul luptei naţionale, care, cu mult curaj a întreprins numeroase acţiuni şi proteste. A vizitat împrejurările Mehadiei, a fost şi a făcut tratament cu băi termale la Băile Herculane, a vizitat Topleţul, Orşova. “

Lucrarea .Mehadia – vatră istorică milenară” – încheie în mod strălucit cu un document inedit intitulat: „Explicarea luptelor şi altele” – ai cărui autori sunt: General Nicolae Cena şi preot Coriolan Buracu, cei doi făcând referinţă a luptele din anul 1737, cele din anul 1787, din anul 1789, relatări despre turcii din Ada-Kaleh, despre Generalul Ioan I. Drăgălina, despre încoronarea Primului Rege al României întregite la Alba-Iulia şi la Bucureşti, despre Principesa Alexandrina Gr. Cantacuzino, precum şi o înşiruire a unor „Întâmplări însemnate. Răvaşul vremurilor “, începând din anul 1924 până în anul 1938.

Din tulburarea veacului prezent, un buchet de oameni de inimă îşi lasă pe o carte fundamentală, semnătura şi amprenta personalităţii şi a conştiinţei lor civice, o parte din monadele sufletelor, pe sângele ţărânii acestor meleaguri încercate, ai căror codreni-grăniceri au stat la fruntarii de ţară în calea năvălitorilor.

CEZARINA ADAMESCU, AGERO

5 iulie 2009


%d blogeri au apreciat asta: