Vasile Barbu: Festivalului internaţional de poezie „Drumuri de spice”

La 3 şi 4 aprilie la Uzdin a avut loc ediţia a XVI-a a Festivalului internaţional de poezie „Drumuri de spice”

Laureat – poetul Ioan Baba

Ediţia de anul acesta a festivalului poeziei româneşti de la Uzdin a început vineri, 3 aprilie, când la „Casa românească” a fost inaugurată (ca şi o manifestare adiacentă) o expoziţie de fotografie veche intitulată „Uzdineanţul şi marva sa din pusta neodihnei”. De fapt este vorba de o expoziţie tematică despre ţăranul uzdinean şi dragostea sa nemărginită pentru animalele domestice. Expoziţia a fost realizată de către: Adorean Velici, Daniel Susa şi Vasile Barbu.

După aceea, tot la Galeria. “Torna, torna, fratre” a avut loc şi expoziţia de carte a autorului Ioan Baba care a fost intitulată „Ioan Baba – pisanii şi vise”.

La vernisajul acestor expoziţii au luat cuvântul: domnul Ion Gabriel Andrei, ataşat cultural al Ambasadei României de la Belgrad care a fost impresionat de frumuseţea acestor vechi fotografii şi a felicitat pe organizator mai ales pentru ideea de a organiza o astfel de expoziţie,  poetul Aurel Turcuş, din Timişoara şi Vasile Barbu, preşedintele S.L.A. “Tibiscus” din Uzdin.

În orele serii la “Casa Românească”, a avut loc cea de-a II-a ediţie a Concursului de bancuri cu scriitorii. Juriul format din: Daniel Susa, Valentina Ionaşcu şi Elena Maria Barbu a acordat   locul I lui Samuel Dorin Crenicean, din   Moldova Nouă.

Sâmbătă, 4 aprilie manifestarea de decernare a premiilor ediţiei a 16 a uzdinenelor “Drumuri de spice” a avut loc în faţa bustului poetului nostru naţional Mihai Eminescu, din faţa Casei de cultura “Doina”. Premiile au fost acordate de către Vasile Barbu şi Ionel Stoiţ, preşedintele şi vicepreşedintele  S.L.A. “Tibiscus”, şi Alexandra Stănescu, reprezentând Asociaţia Radio Semenic din Reşiţa.

Marele Premiu pentru poezie “Sfântul Gheorghe” şi titlul de laureat(al 16 la rând) a fost conferit poetului Ioan Baba din Novi Sad. Premiul a fost acordat în semn de profundă recunoştinţă pentru valoroasa operă şi prodigioasa activitate literară, şi pentru contribuţii majore la promovarea literaturii române.

Despre poet, biografia sa şi operă au vorbit  Ionel Stoiţ, Florian Copcea, Aurel Turcuş şi Vasile Barbu, iar tinerii recitatori Sergiu-Valentin Radu şi Ion Linţa au recitat din opera poetului laureat. Ioan Baba a mulţumit pentru înalta distincţie scriitoricească, care, oricum, înnobilează fiecare biografie literară şi a recitat din opera sa.

Trebuie menţionat că înainte de acest măreţ eveniment literar, s-a păstrat un minut de reculegere în memoria poeţilor plecaţi la cele veşnice anul acesta: Grigore Vieru şi Petre Stoica, ambii laureaţi ai acestui festival, Vieru în 1996, iar P. Stoica în 2oo4.

Premiul cultural “Gheorghe Bulic” în semn de profundă mulţumire pentru contribuţia la păstrarea, promovarea şi afirmarea valorilor cultural-spirituale şi a demnităţii neamului românesc a fost conferit Centrului Cultural Mehedinţi, din Drobeta Turnu Severin.

Un alt premiu cultural “Tibiscus” care se acordă pentru contribuţii la Promovarea şi afirmarea prin mijloacele mass-media a valorilor cultural-spirituale româneşti, în spaţiul banatic, a fost acordat domnului prof. dr. Tiberiu Ciobanu, din Timişoara.

Premiul “Casa Românească”, aflat la cea de-a III-a ediţie, a fost acordat Studioului Regional RADIO REŞIŢA în semn de Profundă recunoştinţă pentru contribuţii la conservarea şi afirmarea culturii româneşti.

Premiul intercultural “Podul lui Traian” a fost conferit Oanei Cenan-Glăvan din Reşiţa şi poetei Ana Niculina Ursulescu, din Novi Sad.

Premiul literar “Pelerin pe meridiane româneşti”, care se acordă pentru contribuţii deosebite la deschiderea permanentă a porţilor prieteniei şi frăţiei noastre şi la întărirea patriei comune – Limba Română, a fost acordat poeţilor Ionel Stoiţ din Novi Sad şi Arcadie Chirşbaum din Făget.

Premiul pentru debut literar a fost acordat poetei Ana Caia din Timişoara pentru volumul de poezie “Naufragiu în alb”, apărut la Editura “Eurostampa” din Timişoara.

Premiul cultural “Eminescu la Uzdin”, care se acordă pentru promovarea şi cultivarea moştenirii neamului românesc a fost anul acesta acordat lui Tiberiu Popovici din Bocşa şi lui Florian Copcea din Drobeta Turnu Severin.

În orele serii la sala SLA “Tibiscus” a avut loc o şezătoare literară în cadrul cărei a fost lansată placheta “Naufragiu în alb” a poetei Ana Caia, cartea fiind prezentata de poetul Aurel Turcuş. La fel a fost lansată şi cartea de poezie a poeţilor Nicolae Nicoarâ Horia şi Vasile Barbu intitulată “Doi poeţi – aceiaşi limbă”. După aceea au citit poezie: Ana Caia, Aurel Turcuş, Tiberiu Popovici (catrene) şi Vasile Barbu,  Paula Romanescu şi Nicolae Nicoară Horia.

Juriul concursului internaţional de poezie (Ana Niculina Ursulescu, Pavel Gătăianţu şi Ionel Stoiţ) a anunţat că primele trei locuri au fost acordate următorilor poeţi: III – Maria Izgherian (Lugoj); II – Cristian Bistriceanu (Reşiţa); I – Iulia Balcanaş (Oneşti).

––––––––––

Poezii de Ioan Baba:

Dor de lacrimă

.

Treceam şi eu odată râul

Şi-o lacrimă zbura sclipind

Purtându-şi către-un suflet dorul

Cădea firesc şi-atât de blând…

Întrezărea sârma ghimpată acolo,

dincolo de mal,

Şi-o stea vicleană îi şoptea

Cu vocea ei de înger ieri divină

Să-ncalece cu ea pe primul val…

.

Ea tresaltă de bucurie chiar

Era chemarea fără colb în zare

Şi tot mergeau spre crucea văii care Nu e

Şi-ntrezări pe mal, linia iar dispare…

.

Treceam şi nu credeam ce s-a-ntâmplat

Ochiul deschis şi lacrimi fără număr

Tot hoinărind şi colindând cu aceeaşi stea

Din împrejururi, jururi, împrejururi…

.

Cu fruntea-n palme, capul meu plecat

Lângă statuia lui Mihai fiinţa-i mă cuprinde

Să nu mă uiţi şoptise printre plete-mi aplecat

Şi să revii ca zarea ce pururi se aprinde…

.

Mai trează azi e lacrima enigmă

Nu ştiu dacă a mamei este, sau nu este

O lacrimă din Prut mi-a înşelat povestea

Dezleagă tu de poţi, de nu, desprinde…

–––––––

Moş Iovan

În fiecare dimineaţă

Moş Iovan

era aşezat pe scaunul

din faţa casei, de parcă

aci şi-ar fi petrecut toată noaptea.

Pe primul care se scula

îl trimitea la dugheană să-i cumpere

cutia de ţigări “Drava”.

Predomina o rivalitate, căci bătrânul

ne mai dădea câte un bănuţ în plus

pentru o ciocolată cu fotbaliştii la modă.

Cine nu s-a trezit la timpul potrivit –

a rămas fără cinste.

Pe scaunul din strada mare, rezimat cu

spatele de peretele văruit al casei,

în faţa vălătucilor de praf

îşi savura gândurile si ţigările –

până la prânzul mare. Mai arunca

vreo vorbă glumeaţă femeilor

care se duceau după apă

şi se întorceau cu două găleţi pline

ce atârnau de obraniţă curbă de pe umăr

de îşi mişcau ciudat trupul din şolduri,

sau – numai ridica pălăria

în semn de respect faţa

de cei care treceau

încotrova cu trăsurile trase-de cai.

Când soarele urca pe la nămiaz

.

Moş Iovan urca şi el, dar în coşar(ă)!

Aci, la umbra groasă a dudului din curte

întins pe-un pat de fân uscat

dacă nimeni nu-i tulbura somnul,

sforăia până la apus de soare…

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: