Pavel Panduru:,,Coriolan Iosif Buracu – Amintiri”

Mehadia – străvechi centru cultural al Banatului de munte, loc al unor energii uriaşe – este binecuvântat cu un relief mirific, la care se adaugă frumuseţea sufletească a locuitorilor din care a ieşit o tainică luminiţă în constelaţia de suflet a românilor, purtată de spumoasele ape ale Belarecăi spre Dunăre şi Mare – asigurând veşnicia.

Spaţiu al fericirii şi liniştii depline, unde sufletul găseşte iluminarea.

Loc al etnogenezei româneşti – de aici au răsărit ca florile boieri ai minţii ce au contribuit la formarea Europei moderne şi a culturii româneşti, creându-se o tradiţie românească şi creştină. Ei au iubit mai presus de orice neamul şi libertatea şi s-au jertfit pentru ele. De aceea noi nu-i putem uita cât lumea o fi lume.

Una din aceste minţi luminate a fost preotul Iosif Coriolan Buracu -paroh al bisericii din Mehadia în perioada 1912 – 1924 – care, cu armele credinţei şi ale iubirii, a desfăşurat o serie de activităţi culturale, făcând din „limba română patria sa” (Nichita Stănescu).

Despre aceste fapte ne vorbeşte cartea „Preot Iosif Coriolan Buracu – Amintiri”, apărută la Editura Învierea – Episcopia Timişoarei 2007 – cu binecuvântarea înalt Preasfinţitului Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, care semnează şi prefaţa.

Ediţia a fost îngrijită de profesorul Mihai Buracu – fost senator al României – fiul preotului ce a beneficiat de sprijinul preotului Dumitru Vana de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Cartea de amintiri, bine articulată şi frumoasă, este pe măsura caracterului şi faptelor preotului militar – protopop locotenent colonel Iconom Stavrofor Coriolan Iosif Buracu.

Ea comunică aspecte de viaţă, cultură, frământări – din toate câte puţin. Este o frescă de chipuri diferite, fapte, evenimente, un tablou de spovedanie cu părinţi, memorie şi duhul locului.

Cartea redă cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, ne învaţă iubirea care preface vorbele în raze de cântec şi cântecul în rază de lumină, ce încântă şi purifică.

Din carte reies marile virtuţi ale spiritului: curajul, dreptatea, înţelepciunea, demnitatea şi bunul simţ ancestral al ţăranului român.

Este o carte care îşi lasă greutatea în cuvintele scrise şi purtate ulterior de la cititor la cititor – rescriind viaţa cotidiană a acelor ani.

Aici întâlnim depoziţii netrucate, pledoarii convingătoare ale preotului şi omului Coriolan Iosif Buracu pentru care sufletul rămâne un „Dumnezeiesc altar” ce impune trezirea la realitate a poporului român prin tradiţia creştină. Ea ne arată că prin muncă conştientă se naşte şi se păstrează cultura neamului nostru şi respectul pentru valorile româneşti în marea familie europeană, că Europa este puternică – când fiecare naţiune este puternică – şi că identitatea, rădăcinile, strămoşii sunt însăşi substanţa vitală a poporului, iar a pierde identitatea este tot una cu a pierde tot ce este mai de preţ pe Pământ.

şi dacă această carte a fost prezentată azi, 19 ianuarie 2008, la Mehadia, este cu atât mai bine, deoarece activităţile culturale şi spirituale organizate de preotul Buracu cu ani în urmă sunt reluate acum de către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, primarul Iancu Panduru şi inginerul Costel Vlaicu, care sunt oamenii clipei ce dă veşnicia spaţiului şi a neamului dovedind marea lor nobleţe sufletească.


%d blogeri au apreciat asta: