George Marghetici:,,Tatăl meu-scriitorul Nicolae Mărgeanu”

Tata îmi este întipãrit în inimã şi îl port oriunde aş merge. Când mã gândesc la el, la mama şi la sora mea Ada, îmi revine vârsta copilãriei, cu posibilitãþile ei multiple şi ochii mari deschişi spre visare şi cercetare din timpul vacanţelor petrecute de toţi patru la Mehadia. Îmi amintesc cu bucurie de plantarea unor pomişori împreunã cu tata – rãdãcini puternice ale existenţei familiei Marghetici, aici la Mehadia pânã astãzi. Educaţia şi devenirea noastrã ca oameni a fost îndrumatã de inspiraţia filologicã a tatei, moştenitã pesemne de la bunicul Ioan Marghetici. Primele tradiţii şi valori mi-au fost schiţate, cu dragoste de pãrinţii mei. Cu emoţie mã gândesc la ziua când îi voi povesti fiului meu Ioan, de bunicul sãu – scriitor înzestrat cu har, binecuvântat de Dumnezeu cu darul de a se depãşi pe sine şi a ne lãsa moştenirea sufletului sãu şi a personalitãţii sale complexe, subtil incifratã în romanele, nuvele şi poeziile sale. Voi da citire unui text inedit, intitulat „Din colţul copiilor”, care relevã ipostaza de tatã-scriitor a lui Nicolae Mãrgeanu: „Douã mogâldeţe, aproape tot timpul înflorind în zâmbet şi râsete, doi omuleţi de o perfectã voioşie… O fetiţã şi un bãieţel ca atâtea milioane de fetiţe şi bãieţei. Noi i-am adus pe lume, dar asta nu ne împiedicã sã ne întrebãm, în anume ceasuri de tainã şi înduioşare, prin ce miracol s-au ivit, aproape din senin, aşa, aici, lângã noi, sã ne însoţeascã în misterioasa curgere a zilelor şi apoi, cândva, fireşte, sa ne şi înlocuiascã, mai mult sau mai puţin. Aceşti doi omuleţi – ne dãm seama foarte bine – sunt douã lumi distincte, douã planete noi în cãutarea punctului de gravitaţie. Ochii lor mari şi cãprui, jucãuşi, râzãtori, înecaţi în luminiţe sclipitoare cel mai adesea, dar şi gravi, gânditori, se poate spune fãrã a forţa defel, uneori, de o absolutã candoare chiar şi momentul elaborãrii”. Acolo… undeva…, în cer arde fidel o luminiţã care îi poartã numele tatei şi ne priveşşte în fiecare zi cu drag, bucurându-se de prezenţa domniilor voastre aici, astãzi.