Dana Antoaneta Bălănescu:,,Împărăteasa Elisabeta Şi Băile Herculane”

(Impresii şi păreri personale în FORUM)

„Alles ist wandelbar in dieser Welt” (H. Heine) (Totul este trecător în această lume)

Aceste versuri ale marelui poet german ca şi cele din creaţiile sale proprii, au fost deseori recitate de către celebra Sissy, în plimbările sale prin Herculane. Fireşte, vizitele împărătesei au fost menţionate, în treacăt de presa vremii, preluate apoi de ghidurile despre staţiune, stând mărturie şi inscripţiile din Băile Neptun, ca şi numele vilei, în care este adăpostită, acum, Casa de Cultură. În martie 1998, am strâns, la îndemnul regretatului profesor Ioan Comeliu Scheuşan, toată documentaţia despre băi (ea mi-a folosit, laolaltă cu proiectele deja existente, la expoziţia din 8 septembrie 2004, Băile Herculane). Printre multe altele, am avut în mână, cartea, aflată la biblioteca germană GAL Tietz din Reşiţa: “Elisabeth. Strania (bizara) femeie, bazată pe jurnalele fiicelor şi pe alte documente”, Ed. Graz-Wiena-Koln, reeditată în ed. Anton Pustet, Salzburg, 1934. Răsfoind cu febrilitate, în noaptea de 28 martie 1998, am găsit subcapitolul Elisabeth şi Carmen Sylva. Poezie la Herkulesbad (cele două pagini ca atare au fost ulterior, traduse în prima variantă scurtă de Inge Nagler Focht din Elveţia (pe atunci, în 1998, o eminentă studentă din Reşiţa) şi, mai apoi, pe larg, de regretata colegă de la muzeu, Anita Floare.

Aşadar, în primăvara anului 1887, Sissy efectuează o călătorie în “Ungaria de Sud” la Herkulesbad. Însoţită de Sarpita Majlah, se plimbă ore întregi prin galerii şi prin împrejurimile staţiunii. Poposesc, la lumina lunii, într-o poiană, unde un cioban tânăr le oferă lapte proaspăt. În atmosfera atât de specifică staţiunii, în sânul unei naturi sălbatice, Sissy savurează comunicarea cu natura, traduce din poezia maghiară şi reciteşte Heine. În 7 aprilie, ea îi scrie deja mamei sale, iar în 28 aprilie primeşte aici vizita lui Carmen Sylva (Elisabeta, soţia lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, altă suverană dăruită artelor). Cele două petrec în tihnă, discutând probleme filosofice ori religioase, dezbătându-l pe acelaşi Heine. Sissy relatează despre regina Romiâniei: “…este foarte iubitoare, interesantă, dar stă cu picioarele pe pământ. Ea nu mă poate înţelege, eu da şi o iubesc.” De altminteri, Carmen Sylva relatează şi ea despre întâlnirea cu Sissy, ceva mai târziu, în “Neuen Freien Presse, 25 dec. 1906, când descrie prezenţa împărătesei austriece la Sinaia. După plecarea acesteia din staţiune, Sissy trăieşte un trai tipic sejurului balnear: culege flori şi chiar salamandre vii, pe care le trimite fiicei sale, Valerie şi prietenelor. Toate acestea sunt consemnate în jurnalul fiicei, dar şi în scrisoarea împărătesei către aceasta. Apoi, Sissy pleacă spre Sinaia, în 13 mai 1887, apoi, pleacă la Viena, cu impresii puternice şi inspiraţie pentru multe poezii, datorită clipelor petrecute la Băile Herculane.

*

Faţă de anul 1998, în urma unor cercetări comune ulterioare cu regretatul Pavel Ciobanu, (pe atunci directorul Casei de Cultură din staţiune, autor a 11 monografii, decedat în 2001) mai pot adăuga: semnalarea certificatului de botez a fiicei ciobanului, VETA, botezată astfel, fiindcă naşă a fost însăşi Sissy. (copia aflată în documentaţia DCCPCN); existenţa inelului cu piatră de rubin, pe care împărăteasa l-a dăruit aceluiaşi cioban (bijuterie păstrată de fostul bibliotecar, domnul Feneşan din familia acestuia ) ş.a.

Toate aceste documente despre prezenţa suveranei în staţiune, ar fi meritat, poate, să fie oglindite, secvenţial, în expoziţia din septembrie 1998 „Nu va cădea nici o lacrimă”, 100 ani de la asasinarea lui Ssissy, Viena. Însă expoziţia despre staţiune (8 sept. 2004) m-a îndemnat să plănuiesc un album, editat de DCCPCN cât mai curând, şi mai apoi, redactarea unei monografii ştiinţifice despre Băile Herculane, eventual, dedicată, unui moment aniversar de atestare (album împreună cu arh. Liliana Havaşi, autoarea PUG Herculane, dar şi cu unii arhitecţi de la Institutul Naţional al Monumentelor Istorice. Şi, fireşte, împreună cu autorii, care s-au ocupat, până nu de mult, de prezentarea staţiunii (Liviu Groza, Iancu Gogâltan Pavel Ciobanu, Ilie Cristescu). Un capitol special va fi dedicat, atunci, desigur, împărătesei Sissy şi vilei Elisabeta (proiectul de condolidaer: arh. Adina Bocicai, rezistenţa: ing. Andras Huszti).

dr. Dana Antoaneta Bălănescu