Costel Vlaicu:,,Un cuib de românitate, Uzdin (Serbia) – focar cultural şi de conştiinţă naţională”

„Pecetea identităţii de neam este expresia intenţiei din veşnicie.”

Alexandru Nemoianu

„Nu ştiu de ce mă domină gândul că atât de puternici şi netulburaţi, în misiunea lor de ultimi străjeri ai neamului, în orizontul dinspre vest, românii din Uzdin, încât dacă, printr-o absurdă catastrofă, nouă, românilor dintre graniţele de azi, ni s-ar întâmpla ceva, de la ei, românii din Uzdin, ar putea reîncepe neamul românesc. Ceea ce trebuie să ştie, ei ştiu; ceea ce trebuie să simtă, ei simt; ceea ce trebuie să facă, ei fac.”

Aceste cuvinte aparţinând lui Adrian Păunescu, marele nostru poet, participant, ca atâtea alte personalităţi ale culturii româneşti, la manifestările românilor de aici, din această oază de românitate, numită Uzdin, te întâmpină azi scrise pe unul din pereţii de la intrarea în „Casa Românească”. Dintre aceste manifestări nu putem să nu amintim Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de spice” printre ai cărui laureaţi s-au numărat, de-a lungul anilor, nume mari ale culturii române ca: Adrian Păunescu, Mircea Dinescu, Leonida Lari, Vasile Tărâţeanu, Petre Cârdu, Slavko Almăjan, prima ediţie a acestui festival desfăşurându-se în anul 1994 cu ocazia dezvelirii şi sfinţirii bustului lui Mihai Eminescu în faţa Căminului Cultural „Doina” din Uzdin. De asemenea o altă manifestare a spiritului românesc este Simpozionul Internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”, ce se desfăşoară anual la Uzdin cu participarea unor personalităţi ale vieţii româneşti atât din ţară cât şi din comunităţile româneşti ce trăiesc în afara graniţelor.

Onoraţi de invitaţia lansată de organizatori, respectiv Societatea Literar Artistică „Tibiscus” condusă de domnul Vasile Barbu, unul dintre cei mai de frunte reprezentanţi ai românismului din Banatul Sârbesc, literat, membru în Uniunea Scriitorilor din România, sâmbătă 19 aprilie 2008 am avut ocazia şi marea onoare de a participa la o astfel de manifestare, după cum spuneam, una din multele desfăşurate aici, sub semnul actului naţional-cultural, şi anume la cea de-a XII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Oameni de seamă ai Banatului”.

Împreună cu reprezentanţii Primăriei Mehadia, în frunte cu primarul Iancu Panduru, a Liceului Nicolae Stoica de Haţeg din Mehadia, reprezentat de directorul Mihăiţă Feneşan şi prof. Gruia Cinghiza, a Şcolii de Arte şi Meserii din Prigor, prin directorul acesteia, scriitorul şi profesorul Pavel Panduru, am participat şi noi, redactorii publicaţiei „Vestea”, prezent fiind subsemnatul Constantin Vlaicu, alături de mai tânărul nostru coleg, doctorul în istorie, profesorul Iulian Lalescu, şi nu în ultimul rând, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, care a fost de fapt şi principalul promotor al deplasării noastre, dânsul aflându-se prezent an de an, cel puţin la ultimele ediţii, la lucrările acestui simpozion dedicate tradiţiei şi culturii româneşti.

Desfăşurat într-o atmosferă de sărbătoare, spiritul românesc, în special cel bănăţean, a fost prezent clipă de clipă, pe durata întregii desfăşurări ai simpozionului, prin expunerile celor prezenţi, atât din rândul invitaţilor, cât şi al gazdelor.

Cuvântul de deschidere l-a avut domnul Vasile Barbu, preşedintele Societăţii Literar Artistice „Tibiscus” din Uzdin, principalul iniţiator al acestei întâlniri, urmat de scriitorul N.D. Petniceanu, preşedintele Societăţii Literar Artistice „Sorin Titel” din Timişoara, fervent creator şi neobosit animator de cultură şi tradiţie locală, reprezentant de marcă şi susţinător al acelui concept, formulat în anii ’30 de profesorul şi academicianul Alexandru Dima, de „localism creator”. În deschidere au mai luat cuvântul profesorul Gheorghe Rancu din Şopotul Nou şi Iancu Panduru, primarul comunei Mehadia. Moderatorii simpozionului au fost: Vasile Barbu, Ionel Stoiţ, Ioţa Bulic şi Teodor Rămianţ.

Materialele prezentate, cu un bogat conţinut documentar privind personalităţi ale culturii româneşti dintr-o parte în alta a graniţei, au conferit manifestării un pronunţat accent ştiinţific şi au dat o înaltă ţinută întregii manifestări.

Dintre delegaţii Mehadiei, au prezentat materiale scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu – „Poetul George Balteanu, luptător pentru reîntregirea neamului românesc”, primarul comunei Mehadia, Iancu Panduru „Mehadia – vatră istorică şi milenară”, prof. dr. Iulian Lalescu – „Nicolae Stoica de Haţeg, 175 de ani de la moarte” şi Constantin Vlaicu „Ion Băcilă, viaţa şi opera literară”. Dintre invitaţi au mai susţinut comunicări: profesorul şi scriitorul Pavel Panduru, directorul şcolii din Prigor, scriitorul Nicolae Sârbu, directorul Bibliotecii „Paul Iorgovici” din Reşiţa, prof. Gheorghe Rancu, din Şopotul Vechi, şi prof. Mihai Vlădia din Eftimie Murgu.

Un moment inedit în desfăşurarea simpozionului, ce a dat un plus de culoare, a fost prezentarea unei poezii a scriitorului Ion Florian Panduru recitată într-un curat „grai bănăţean” de directorul Liceului „Nicolae Stoica de Haţeg” din Mehadia, Mihăiţă Feneşan, aplaudată de către întreaga asistenţă.

În cadrul manifestării s-au acordat numeroase premii, printre care, scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu i s-a conferit premiul „Gheorghe Lifa” pentru contribuţia la afirmarea şi promovarea valorilor cultural-spirituale a satului bănăţean, iar în final organizatorii au acordat tuturor celor prezenţi diplome de participare la simpozion. De asemenea primarul Iancu Panduru a primit Diploma de membru de onoare a Societăţii Literar Artistice „Tibiscus” din Uzdin.

S-au făcut numeroase schimburi de cărţi între organizatori şi invitaţi. Delegaţia noastră a oferit bibliotecii româneşti din Uzdin o serie de cărţi cu o certă valoare culturală, atât de necesare consolidării şi satisfacerii unei la fel de certe nevoi de carte şi de cultură românească, ce am simţit-o în rândul românilor de aici. Primarul comunei Mehadia, Iancu Panduru, a oferit organizatorilor o plachetă simbol a comunei Mehadia şi a lansat propunerea de înfrăţire între cele două localităţi, Mehadia şi Uzdin, urmând ca pe viitor această propunere să se materializeze. Ca o reflectare a importanţei evenimentului, pe toată durata desfăşurării manifestării, ne-am bucurat de prezenţa Radio-Televiziunii Române din Novi Sad.

Ca o concluzie a celor trăite, pot spune că, în momentele cât am fost prezent în mijlocul acestor oameni, am avut simţământul unei tainice uniuni în spirit şi simţire. Căldura sufletească, ce irupe prin toată fiinţa lor, îţi creează acel sentiment de solidaritate şi apropiere sufletească asemenea celei ce o ai de obicei faţă de „neamuri”. În minte îmi vine acel mesaj transmis de un mare român, care deşi trăieşte departe de ţară, dar în aceeaşi uniune deplină de spirit şi simţire cu noi, cu toţi românii, cunoscut istoric şi filozof al culturii, scriitorul Alexandru Nemoianu, şi anume faptul că trăim o „crâncenă vreme”, a confruntării dintre Globalism şi Neamuri, iar o asemenea uniune culturală şi spirituală mă face să cred că în această confruntare balanţa de forţe înclină serios în favoarea „neamului”, a neamului românesc, a cărui spirit, astfel, am curajul de a crede că va dăinui mereu.

Am părăsit Uzdinul cu convingerea, asemenea lui Adrian Păunescu, că românii de aici ştiu cu adevărat ceea ce trebuie să ştie, simt ceea ce trebuie să simtă, şi fac ceea ce trebuie să facă, această manifestare fiind numai o parte infimă a faptelor lor ce ne dau în final încrederea şi speranţa în vitalitatea spiritului românesc ce poate, iată, dăinui şi în condiţii oricât de vitrege ar fi ele, şi ne dau totodată convingerea că acesta nu va pieri niciodată.

Costel Vlaicu –

Uzdin, 19.04.2008