Nicolae Irimia:,,Presa din Banatul Montan, omagiată la Mehadia”

Extraordinară ideea Primăriei, a Consiliului Local din Mehadia şi a Societăţii literar-artistice „Sorin Titel” din Banat de a organiza sâmbătă, 19 septembrie, un simpozion dedicat presei din Banatul Montan. De altfel, acţiunea nici nu ne-a luat prin surprindere întrucât, aceleaşi foruri administrative şi culturale au iniţiat, în ultimii ani, manifestări culturale, care tind să devină tradiţionale, în prim-plan situându-se valorificarea moştenirii spirituale, aducerea în memoria contemporanilor a activităţii şi operei unor mari personalităţi care au marcat istoria locurilor. Şi nu în ultimul rând, tot aici, prin grija aceloraşi instituţii – fapt unic în judeţ – apare lunar periodicul social-cultural „Vestea”, fondat în urmă cu patru ani de prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu şi de primarul comunei, Iancu Panduru.

Manifestările de la Mehadia au debutat la primele ore ale zilei cu primirea oaspeţilor sosiţi din Timişoara, Reşiţa, Drobeta Turnu Severin, Orşova, Bocşa, din Valea Almăjului, precum şi din Statele Unite ale Americii, la sediul primăriei. Apoi, participanţii s-au deplasat în imediata vecinătate a sediului administrativ, la casa în care între anii 1938 – 1941 a funcţionat redacţia revistei „Grănicerul”, ce l-a avut ca proprietar, editor şi redactor responsabil pe Ion Marghetici, cu această ocazie pe faţada imobilului dezvelindu-se şi sfinţindu-se o placă de marmură întru aducere aminte.

După o scurtă slujbă de comemorare oficiată de un sobor de preoţi de la parohia Mehadia şi din localităţile învecinate au rostit alocuţiuni primarul Iancu Panduru, prof. Alexandru Nemoianu (S.U.A.), prof. Richard Sârbu şi N.D.Petniceanu, acesta din urmă oferind auditoriului câteva detalii despre revista „Grănicerul” şi despre redactorul său responsabil, Ion Marghetici. Am reţinut, astfel, că un număr „de probă” al publicaţiei a apărut la sfârşitul anului 1932, iar primul număr, în aprilie 1933, între colaboratori fiind amintit şi numele învăţătorului Nicolae Roşeţ din Valea Bolvaşniţei.

În acelaşi imobil, cei prezenţi au fost invitaţi să viziteze un micromuzeu de artă populară unde, prin grija proprietarei, dna Cornelia Feneşan, au fost expuse vechi straie ţărăneşti din acest areal (unele confecţionate chiar de membrii familiei), precum şi obiecte din gospodăria sătească tradiţională.

Cea de-a doua parte a manifestării de la Mehadia s-a desfăşurat la Liceul tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg”, din localitate, unde s-a desfăşurat simpozionul propriu-zis. În deschidere participanţii au fost salutaţi de primarul Iancu Panduru, care a trecut în revistă principalele evenimente culturale şi spirituale organizate, anual, în centrul de comună şi în satele aparţinătoare, şi de prof. Ovidiu Feneşan, directorul instituţiei de învăţământ.

Moderatorul simpozionului, N.D. Petniceanu i-a dat mai apoi cuvântul prof. uni. Dr. Ilie Cristescu, cunoscut poet şi publicist, care a vorbit despre revistele pe care le-a iniţiat şi coordonat după 1990, oferind date semnificative despre rolul pe care l-au avut publicaţiile „Hercules” şi „Noul Val de Banat” în promovarea istoriei şi tradiţiilor locului, a unei „stări de spirit” benefice într-o vreme în care dimensiunea culturală a fiinţei s-a văzut, în noile condiţii, tot mai neglijată şi marginalizată de cea existenţială şi politică.

„În călcâiul fiecărui rău se naşte şi un grăunte de lumină” afirma într-o sintetică „istorie a presei bănăţene”, înainte şi după Marea Unire de la 1918, N.D. Petniceanu. Prin urmare iată şi o statistică la care făcea apel autorul: „Pe vremea imperiului Austro-Ungar, între anii 1771 şi 19191 în limba română apăreau 13 ziare, reviste şi foi săptămânale, în limba germană – 98, în limba maghiară – 72, în limba sârbă – 3 şi, în două-trei limbi – 17. Între anii 1919 – 1941 numărul săptămânalelor din prima categorie era de 125, din cea de-a doua categorie de 65, din cea de-a treia 104, în limba sârbă – 1, în limba bulgară – 1 şi în limba esperanto – 1″. De asemenea, cercetătorul s-a referit la personalităţile în jurul cărora au fost create aceste publicaţii, la priorităţile din spaţiul românesc în domeniu, dar şi la apariţia şi dezvoltarea tiparului în Banat.

Luând cuvântul în cadrul reuniunii, prof. Alexandru Namoianu, fiu al Almăjului, trăitor în S.U.A., a subliniat faptul că Banatul a biruit vicisitudinile istoriei tocmai prin apetitul său pentru cultură şi tradiţie, prin credinţa locuitorilor în Dumnezeu.

Scriitorul a tras, de asemenea, un semnat de alarmă asupra tendinţelor globalizatoare care se manifestă astăzi în lume şi a absenţei unor modele care să ţină aprinsă flacăra iubirii de neam şi de ţară.

Prof. dr. Iulian Lalescu a vorbit despre rolul e care îl are presa în comunicare, prof. Ana Drăghici s-a referit la valenţele literare ale presei orşovene în perioada interbelică, iar poetul şi pictorul Ignea Loga, din Timişoara, originar din Valea Caraşului a prezentat revista „Jurnal de Răcăşdia”, publicaţie editată de Primăria Consiliului Local şi Asociaţia cultural-sportivă „Voinţa” din localitate unde, în anii dintre cele două războaie mondiale s-a înregistrat o efervescenţă publicistică datorată unor personalităţi locale precum Emilian Novacovici, Ilie Crăciunel, continuată în ultimele decenii de autori de cărţi precum prof. dr. Constantin Falcă, prof. Mady şi Petru Ciurea, poetul Costel Simedrea etc.

Prezent la Mehadia, poetul şi publicistul Nicolae Irimia s-a referit la cunoscutul fenomen al condeierilor, dirijorilor şi compozitorilor plugari din Banat, evocând pe larg activitatea publicistului Ion Ciucurel din satul Şoşdea, cel care a reuşit să editeze, în interbelic, vreme de peste două decenii, cea mai longevivă gazetă scrisă de ţărani. De asemenea, autorul a făcut cunoscut demersul său publicistic de la ziarele „Timpul” şi „Sud Vestul”, unde a reuşit să susţină un supliment dedicat satelor cu acelaşi nume, din 1992 şi până în 2008. în final, N. Irimia a înmânat organizatorilor comunicarea prof. dr. Ionel Bota, directorul Teatrului Vechi „Mihai Eminescu”, din Oraviţa, în care a prezentat evoluţia tiparului de-a lungul timpului în urbea cărăşeană.

Prof. Pavel Panduru din Prigor a făcut pertinente aprecieri despre revistele de literatură şi cultură Semenicul şi Reflexe din Reşiţa, Almăjul şi Almăjana din Valea Almăjului şi Familia (din Petrovaselo, Serbia) şi l-a lăudat pe primarul Iancu Panduru pentru felul în care se implică în evenimentele culturale şi spirituale din această comunitate.

Gabriela Şerban, directoarea Bibliotecii orăşeneşti „Tata Oancea” din Bocşa a evocat tradiţia presei în această localitate precum şi eforturile făcute de autorităţi şi de intelectualii locali pentru editarea revistei „Bocşa culturală”, realizată şi editată în prezent de biblioteca bocşeană. În completare, Tiberiu Popovici a pus la dispoziţia auditoriului exemplare din publicaţii apărute în acest areal.

De o atenţie aparte s-au bucurat şi mărturisirile poetului Nicolae Jinga, din Orşova, despre lupta sa dusă împotriva cenzurii comuniste şi, mai apoi, despre greutăţile pe care le-a întâmpinat în primele luni după 1989, atunci când laolaltă cu alţi colegi şi-au propus să editeze o publicaţie independentă în oraşul de la Dunăre. De altfel, tot despre ziarele apărute în această zonă a conferenţiat şi prof. Constantin Juan Petroi.

La rândul său, tânăra studentă la jurnalism, Dana Oprescu, a evocat cu deosebită căldură activitatea de publicist a scriitorului Nicolae Mărgeanu, iar prof. Traian Găletariu din Comloşu Mare, s-a referit pe larg la istoria gazetei „Suflet Nou”, care, în luna august 2009 a împlinit 75 de ani de la apariţie. De remarcat e faptul că din 1993 şi până în prezent din noua serie au apărut 200 de numere, difuzate cu foarte bune rezultate atât în Banat, cât şi în ţară şi străinătate. De altfel, inimosul artizan al publicaţiei a prezentat în cadrul simpozionului şi un număr ce insera un articol semnat de cunoscutul profesor şi sociolog Dimitrie Gusti. După ce a ţinut să facă mai multe precizări în legătură cu unele inexactităţi strecurate în câteva comunicări, referitoare la localităţile şi datele de apariţii a unor publicaţii, prof. Gheorghe Jurma, director al Editurii Tim din Reşiţa, unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai fenomenului (autorul a realizat în 1978 şi în 1977, în colaborare cu Ada Cruceanu, două lucrări de pionierat în domeniu) a subliniat necesitatea continuării acestui demers. Cu atât mai mult cu cât după 1989, în arealul bănăţean, dar şi în cel al Banatului Montan, a fost înregistrată o nemaiîntâlnită efervescenţă publicistică. Tocmai în acest scop omul de cultură reşiţean a declarat că, în prezent, a revăzut studiile anterioare şi lucrează la o „panoramă a presei din Caraş-Severin”.

Au răspuns invitaţiei organizatorilor de a participa la manifestările de la Mehadia şi cunoscutele interprete ale folclorului bănăţean şi ale cântecelor din Ţara Moţilor, Ana Pacatiuş şi Maria Tudor, care au încântat audienţa cu neasemuitele lor cântece. Dar dezbaterile asupra presei bănăţene au continuat şi în timpul unei mese comune care a avut loc la „Casa Verde”, o pensiune situată pe malul Cernei, într-un peisaj mirific, în tovărăşia tradiţionalei răchii, atinsă de miracolul galben al toamnei, a unor bucate alese, excelent gătite, şi a vinului de viaţă lungă. Fapt pentru care organizatorii şi personalul locaţiunii merită toate felicitările.

Nicolae Irimia