N.D. Petniceanu:,,Biserica Catolică din Mehadia”

Este o instituţie religioasă construită de edilii Imperiului Habsburgic, în anul 1739, când s-a deschis mina de cărbune. În Mehadia imperială sosiseră zeci, apoi sute de mineri şi specialişti austrieci, unguri, cehi, cu toţii de confesionare catolică.

Aşa şi nu altfel se explică, Mehadia, dintre toate localităţile bănăţene imperiale, a beneficiat, prioritar, de avantajele civilizaţiei apusene. În anul 1774 la Mehadia se înfiinţează cel dintâi oficiu sanitar (clinică medicală rustică), prima poştă rurală şi prima farmacie. Şcoală românească exista, înainte de ocupaţia austriacă, ne spune domnul doctor în istorie, Costin Feneşan. Învăţător fusese un  anume Matei Bojidar, la 1688, din Orşova, iar şcoala trivială se înfiinţează printr-un edict al împărătesei Maria Terezia, în 1774.

Până la finele celui de-al doilea Război Mondial, în Mehadia au fost peste o sută de familii catolice. În prezent sunt 7 – 8 familii, ne spune dl. Iulian Ghinescu, administratorul bisericii catolice din localitate.. Dl. Vuia Ghinescu este de confesiune catolică, originar din Roman (Moldova).

Bierica catolică din Mehadia aparţine de parohia catolică din Băile Herculane (paroh Stoianovici, croat din Caraşova de Reşiţa). Episcopia Catolică fiinţează la Timişoara.

Biserica catolică din Mehadia este frecventată şi de enoriaşi ortodocşi, care se roagă la Sfântul Anton pentru îndeplinirea unor doleanţe şi Sfântul Anton se arată milostiv.

Se merită cu prisosinţă să amintesc că despre epoca când Banatul se afla sub tutela Coroanei de la Viena, a conceput şi elaborat o teză de doctorat reputatul istoric prof. dr. Alexandru Nemoianu, român stabilit în America, nepotul doctorului Virgil Nemoianu, trăitor în Mehadia şi rubedenia avocatului Petru Nemoianu, cândva Ministrul bănăţenilor la Bucureşti. Moş Petrache va sfârşi în temniţele comuniste, pentru că fusese „o vară ministru”, sub mareşalul Ion Antonescu, erou român.

N.D. Petniceanu