Gheorghe Mirulescu:,,90 de ani de la Unirea cea mare” (II)

1918, noiembrie 11(24), Plugova

PROTOCOL

Luat la 11-lea Noemvrie 1918 s.v. în adunarea naţională a locuitorilor români din comuna Plugova

Adunarea naţională a locuitorilor din Plugova adunându-se sub cerul liber înaintea sfintei biserici unde neobositul preot al Mehadiei, Coriolan Buracu în absenta preotului local care e bolnav ţine o vorbire plină de însufleţire în care arată adunării naţionale hotărârile înaltei noastre stăpâniri naţionale române din Ungaria şi Transilvania purcede la sfinţirea drapelului naţional român, apoi provoacă adunarea a să constitui în Consiliul naţional român.

Adunarea naţională cu unanimitate alege de preşedinte al consiliului român pre preotul locului Trifon Adamescu iar de notar pre învăţătoriul Nicolae Vlăducean iar ca membri ai consiliului pre Domnul Ioan Rădulescu, Dănilă Tabugan, Luca Drăgulescu, Ilie Grozavescu şi Constantin Adamescu.

Consiliul ales de adunarea naţională depune jurăment prescris de consiliul naţional român central înaintea adunării naţional locale sub salvele gardei din Mehadia.

Fiind defaţiă garda naţională din Mehadia dinpreună cu viteazul ei comandant Grigorie Ion, dânsul explică adunării naţionale ord. ce să refer la înfiinţarea gardelor naţionale române în urma cărei explicări să alege garda naţională româna a com. Plugova cu comandanţii ei locali subofiţeri Pau Drăgan şi Iancu Grozăvescu, care vor primi ord. comandanţilor superiori Iovan Domilescu sau direct prin comandantul gardei naţionale rom. Al Mehadiei.

Garda se compune din toţi bărbaţii de 18 până la 50 ani fără de plată, care fiind toţi de faţiă depun jurământul prescris de înalta noastră stăpânire rom. din Ungaria şi Transilvania.

Cu autentificarea protocolului se implenipotenţiază preşedintele şi notariul consiliului, iar din partea gardei suboficierii comandanţi.

Ds.

Nicolae Vladuceanu m.p. Trifon Adamescu

notoriul consiliului m.p. preş. consiliului

Pau Dragan m.p.

Iancu Grozăvescu m.p.

Subpficieri

Cum se consuna cu originalul se adevereşte.

Nicolae Vladuceanu m.p. Trifon Adamescu

notoriul consiliului m.p. preş. consiliului

* Arh. St Bucureşti, Fond Consiliul Naţional Român, Caransebeş, dosar 39 / 1918, f. 1 (original).

Ca peste tot în Banat şi la Plugova oamenii adunaţi „sub cerul liber în faţa sfintei biserici” au cinstit drapelul tricolor şi au ales pe cei mai buni dintre ei în Consiliul naţional român şi garda naţională.

Cu respectul cuvenit tuturor aleşilor, voi face în continuare vorbire numai despre învăţătorul Nicolae Vlăduceanu şi subofiţerul Pau Drăgan.

„Dascalu’ al bătrân” cum îl numeau părinţii şi bunicii noştri pe învăţătorul Nicolae Vlăduceanu a fost, putem spune fără exagerare, venerat de concetăţenii săi. La orice încercare de a vorbi despre meritele altor cadre didactice primeai, de la toţi interlocutorii acelaşi răspuns: „ca dascalu’ al bătrân nu se mai naşte”.

Cu tact, răbdare şi perseverenţă a şcolit generaţie după generaţie de plugoveni, predând apoi ştafeta fiicei sale „doamna Neli”, care a moştenit în mare parte calităţile părintelui sau. Şi, poate nu întâmplător nepoata „dascălului al bătrân” şi fiica doamnei Neli a fost soţia regretatului scriitor Ion Florian Panduru.

Pe subofiţerul Pau Drăgan numai puţinătatea studiilor l-au împiedicat să avanseze în ierarhia militară după ce a primit, de la reprezentantul împăratului, 3 decoraţii şi onorul regimentului pentru faptele sale de arme.

Om hotărât şi consecvent, nu a acceptat niciodată compromisul şi nu a abdicat de la principiile sale. Cât a trăit a avut motive să se mândrească cu urmaşii săi.

În concluzie putem spune că unirea s-a făcut cu aportul unor oameni care au crezut sincer în ceva şi s-au străduit ca acel ceva să fie preluat de urmaşi.

Ei, şi mulţi alţii ca ei, merită respectul nostru şi pentru eleganţa cu care au evitat asocierea cu nonvalorile, ştiind că viitorul nu poate fi mai bun dacă-l construieşti cu „prefabricate” sau cu lozinci.

Cei care au trăit cu lozinci au lăsat în urma numai lozinci.

Stau mărturie cei peste 40 de ani de „aflare în treaba” cum spunea remarcabilul român care a fost Petre Ţutea.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: