Scrisoare deschisă – Domnului Academician prof. univ. dr. Ionel Haiduc – Preşedintele Academiei Române

Stimate domnule preşedinte

Rândurile mele să ajungă la dumneavoastră într-o zi însorită cu proiecte şi împliniri spirituale pe măsura doleanţelor animate de sufletul românesc al unui ardelean de frunte.

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră din 4 decembrie 2009, unul promiţător cu privire la şansa ca generalul NICOLAE CENA, om de ştiinţă şi militant pentru cauza românismului, în vremea dualismului austro-ungar, să primească post-mortem gratificaţia meritorie de membru al Academiei Române.

Domnule Preşedinte, vă rog faceţi concesie, unul ca mine, care a confecţionat, montat şi sfinţit peste 30 de plăci comemorative şi aniversare în Timiş şi Caraş, unor personalităţi ale neamului românesc (Eminescu, Camil Petrescu, Ion Slavici, Sorin Titel, Virgil Birou, Romul Ladea, Grigore Popiţi, Luţă Ioviţă, dr. C Nemoianu etc.), gândeşte şi trăieşte intens, la o înaltă temperatură sufletească, ideea cultului pentru înaintaşi, de a şterge colbul depus sub patina timpului de pe aura chipului lor. În consecinţă, în afara generalului Nicolae Cena, din Panteon fac parte şi alte personalităţi care merită cu prisosinţă să stea în atenţia onor comisiilor dvs. de la Academia Română pentru a fi onorate cu titlul de membri post-mortem. Permiteţi să înşirui o parte din aceste nume cu aură legendară pentru naţia română:

1. EMILIA LUNGU-PUHALLO (1853 – 1932), prima ziaristă profesionistă din cultura română, prima romancieră, animatoare culturală în veacul ei, în cartierul muncitoresc Fabric din Timişoara, fiică de dascăl.

2. IULIAN GROZESCU (1839 – 1872), ziarist, prozator, poet, editor, el a fost propunătorul, în februarie 1866, ca numele Eminovici să fie schimbat în „Eminescu”, în timp ce lucra la revista „Familia” din Pesta, fapt confirmat de Iosif Vulcan, care a subscris la idee.

3. VALERIU BRANIŞTE, fondator de presă în Banat, trăitor la Lugoj, luptător pentru Unire, arestat şi condamnat de poliţia maghiară, animator cultural, autorul unor lucrări de publicistică.

4. Doctor IOSIF NEMOIANU, om de ştiinţă, creator de şcoală medicală în pediatrie, la Timişoara, autorul multor lucrări de specialitate, dar şi autorul unor lucrări de literatură beletristică, precum piesa de teatru „Aricii”, jucată pe scena Naţionalului din Timişoara.

5. PETRE NEMOIANU, ziarist, publicist, autorul multor lucrări literare, fondatorul „Cercului bănăţenilor”, în Bucureşti, luptător pentru Unire, fost condamnat politic, decedat (1951) în detenţie.

6. VALERIU LEU, istoric, autor de cărţi de înaltă valoare ştiinţifică în domeniu, trăitor în Reşiţa.

7. VIRGIL BIROU (1903 – 1968), romancier, publicist, fost preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Banat, până în 1947. Romanul său „Lume fără cer” nu a fost egalat până în prezent, inspirat din viaţa minerilor de la Anina.

8. SORIN TITEL (1935 – 1985), unul din marii prozatori ai Banatului, publicist, scenarist, autorul multor volume de literatură beletristică.

9. AL. JEBELEANU (1923 – 1996), întâiul mare poet mare, al Banatului, director de revistă şi Preşedintele Filialei Uniunii Scriitorilor, ziarist.

Domnule Preşedinte, nu mă preocupă doar starea precară prezentă faţă de memoria înaintaşilor, o situaţie tristă, de marginalizare se petrece cu acuitate în ceea ce priveşte soarta contemporanilor noştri, care merită trataţi altfel, luaţi în considerare de cel mai înalt for spiritual din România, de Academia Română. Dacă predecesorii dvs. nu au ridicat un deget, vă rog ridicaţi, metaforic, dvs. mâna stângă, mâna de la inimă, când veţi lectura numele celor ce urmează:

1. ION ARIEŞANU, scriitor, autorul multor cărţi de proză, conducătorul revistei „Orizont”, ani de-a rândul, ce a lansat şi încurajat o pleiadă de tineri scriitori, în oraşul de pe Bega.

2. VIRGIL VINTILESCU, profesor universitar, autor de carte ştiinţifică, în spaţiul istoriei literare, publicist, părintele Complexului muzeal de la Şiria. Autor de monografii.

3. CORNEL UNGUREANU, profesor universitar, creator de şcoală de critică literară în Banat, istoric literar, publicist, animator cultural.

4. COSTIN FENEŞAN, cărturar de talia naţională, cercetător istoric, autorul unor opere ştiinţifice neegalate în domeniul său.

5. CRIŞU DASCĂLU, profesor universitar, autor de cărţi ştiinţifice, se identifică cu opera savantului Paul Iorgovici, poet însemnat, eseist etc.

6. LIVIUS CIOCÂRLIE, francofon, a contribuit prin lucrările sale la cunoaşterea culturii franceze în România, romancier, prozator, publicist, profesor universitar, cărturar fin.

7. DIMITRIE JOMPAN, doctor în muzicologie, autorul unui număr însemnat de cărţi de muzică, de folclor, dirijor, a făcut cunoscută muzica noastră cultă peste hotare. Animator cultural.

8. ION MARIN ALMĂJAN, scriitor, editor, catalizator cultural, director de editură, a descoperit şi promovat talente literare. Se identifică cu viaţa şi opera ilustrului înaintaş Eftimie Murgu.

9. GHEORGHE JURMA, reşiţean, creatorul presei din Caraş, editor, prozator, publicist însemnat, animator cultural neegalat.

10. OCTAVIAN DOCLIN, poet, autorul a peste 30 de volume, editor, publicist, şcoala de poezie de la Reşiţa se identifică prin numele său, laureat al unor concursuri literare.

11. GHEORGHE AZAP, trăitor în satul Ticvani (Caraş), când putea trăi în orice oraş, chiar în capitala României, poetul total, premiat şi cântat de soliştii de muzică tânără. O valoare naţională în poezie.

12. SIMION DĂNILĂ – se află la Belinţ de Timiş, dascăl şi traducător din lirica germană, un filogerman de aleasă ţinută, când e vorba de limba şi literatura germană, l-a tradus pe Nietzsche din germană în română, apropiindu-ne de spiritul iluminist al unei înalte culturi.

13. GHEORGHE LUCHESCU, lugojean, om de cultură pentru cultură, autorul unei vaste opere de istoriografie laică şi religioasă, catalizator cultural, spirit iluminat, dăruind lumină şi altora.

Mă opresc la cifra fatidică 13! Personal cifra aceasta mi-a adus bucurii! Într-o asemenea zi s-a născut întâiul meu fecior. Mulţumesc Providenţei. Aş dori să îmi aducă noroc şi în cazul celor enumeraţi mai sus, fie ca numele lor să cadă pe masa de lucru a secţiilor academiei, ce cu onoare o conduceţi şi să fie într-un ceas bun, după datina străbună.

Mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru timpul răpit din preocupările dvs. rezervat unor întâmplări de anvergură.

Cu respectul cuvenit, rugându-vă să nu-l uitaţi pe Generalul NICOLAE CENA, căruia, la propunerea Societăţii „Sorin Titel”, primarul comunei Mehadia, primarul Iancu Panduru, i-a comandat o statuie din bronz, ca să reziste vremurilor ce ne acoperă duhul…

Preşedinte,

prof. Nicolae Danciu Petniceanu