Eveniment cultural de neuitat la Radio Reşiţa, Radio SEMENIC

Organizat graţie domnului Doru Dinu Glăvan, ziarist şi redactor-şef al Postului Regional Radio Reşiţa, Radio „Semenic”, la care a fost invitat scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, redactorul-şef al gazetei săteşti „Vestea” de Mehadia. N.D.P. a fost însoţit în acest periplu spiritual aniversar de către: primarul Iancu Panduru, prof. doctor Iulian Lalescu şi ziaristul Costel Vlaicu de la „Vestea”.

Între alţi participanţi la „masa rotundă” se reţin câteva nume sonore de cărturari: profesorii Alexandru Bârsescu, Constantin Brătescu, conf. Univ. dr. Petrică Vasile şi dr. Dana Bălănescu.>>>>Eveniment cultural de neuitat la Radio Reşiţa, Radio SEMENIC

N.D.Petniceanu:,,Un maestru coreograf naţional la Mehadia”

Aria spirituală a comunei Mehadia – înţeleg şi satele componente (Plugova, Valea Bolvaşniţa şi Globu-Rău) a dat nume celebre, personalităţi de marcă pe harta României, precum: savanţii Drăgan (matematică) şi Mică Căpuşă (biologie), scriitorii Mărgeanu şi Florian Panduru, cadrele didactice Vlăduceanu, Iancu şi Ion Băcilă, Molan, Stângu şi Nistor Dop, doamnele Drăgălina, Mărioara Dop şi Livia Stângu, sportivii Ion Cornianu şi Maria Golopenţa-Alexandru, apoi suita de ofiţeri şi generali începând cu Ion Scripete şi încheind cu Nicolae Cena, amintind, în final, valoarea inegalabilă a ultimului cronicar din cultura română: povestaşul Nicolae Stoica de Haţeg, cel ce a împrumutat onorific numele său legendar liceului din localitate şi Casei de Cultură din staţiunea internaţională Băile Herculane.

După acest periplu spiritual mărturisesc că n-am ştiut până în zilele trecute că Mehadia – Plugova a dat un nume insolit, solidar, în arta românească, pe domnul profesor RUSALIN VLAICU, maestru coreograf  de faimă naţională, în faţa căruia „Români! Jos pălăria!”.

„VLAICU” reprezintă unul dintre cele mai vechi nume de familie româneşti din întreaga istorie a românilor, nume de boieri de viţă veche, nume de oşteni, apărători de glie românească şi nume de inventatori în cultura română. Cum a ajuns acest nume în Plugova şi de acolo în Mehadia este o altă istorie care ţine de românitate, de istoria veche a poporului român, de popoarele care au căutat pământ şi apă în aceste orizonturi şi ei, cei cu acest nume, nu au pactizat cu duşmanul şi nu s-au pus în slujba lor, cum din nefericire, ieri şi astăzi, se mai pun unii ca să îşi sporească averea şi să le ţină de „cald”. Aceia au în coadă numele pe năzdrăvanul „escu”, pe care l-am pomenit în „Vestea” trecută.>>>>N.D.Petniceanu:,,Un maestru coreograf la Mehadia”

Costel Vlaicu: Simpozionul ,,Ion Cornianu”

Pe data de 2 mai 2009, la iniţiativa Primăriei Mehadia, în satul Plugova (Caraş-Severin), s-a desfăşurat manifestarea dedicată memoriei sportivului şi antrenorului, maestru emerit al sportului, Ion Cornianu denumită generic ,,Simpozionul Ion Cornianu”.

Manifestarea a debutat cu primirea invitaţilor la Căminul Cultural din Plugova. Primarul Iancu Panduru, iniţiatorul principal al acestei manifestări de mare anvergură, inedite în mediul rustic din România, a avut onoarea de-a saluta prezenţa delegaţilor organelor administrative judeţene (Prefectură şi Consiliu Judeţean), reprezentanţilor Academiei Olimpice Române, a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a Direcţiei pentru Sport Caraş-Severin. De remarcat este şi prezenţa la această manifestare a numeroşi campioni, mondiali, olimpici sau europeni de lupte de odinioară, colegi sau elevi ai maestrului Ion Cornianu.  Prezenţi au mai fost oameni presă şi radio, scriitori, poeţi, ziarişti, precum şi membrii de familie ai regretatului sportiv şi antrenor Ion Cornianu. Nu în ultimul rând remarcabilă este şi prezenţa in număr mare a locuitorilor comunei în frunte cu reprezentanţii comunităţii şi anume, consilierii locali.

In continuare, invitaţii impreună cu gazdele acestei manifestări au participat la ceremonialul depunerii coroanelor de flori la mormântul maestrului Ion Cornianu. S-au depus coroane de flori din partea: Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Academiei Olimpice Române din Bucureşti, si a filialei Caraş-Severin, a Studioului de Radio „Semenic” (Reşiţa), Primăriei Mehadia, Consiliului Local, gazetei „Vestea”, a Clubului Sportiv Şcolar Lugoj, precum şi din partea deputatului de Caraş, ing. Ion Tabugan. Aici, un sobor de preoţi a slujit o rugăciune de pomenire.>>>>Costel Vlaicu: Simpozionul ,,Ion Cornianu”

Vasile Barbu: Festivalului internaţional de poezie „Drumuri de spice”

La 3 şi 4 aprilie la Uzdin a avut loc ediţia a XVI-a a Festivalului internaţional de poezie „Drumuri de spice”

Laureat – poetul Ioan Baba

Ediţia de anul acesta a festivalului poeziei româneşti de la Uzdin a început vineri, 3 aprilie, când la „Casa românească” a fost inaugurată (ca şi o manifestare adiacentă) o expoziţie de fotografie veche intitulată „Uzdineanţul şi marva sa din pusta neodihnei”. De fapt este vorba de o expoziţie tematică despre ţăranul uzdinean şi dragostea sa nemărginită pentru animalele domestice. Expoziţia a fost realizată de către: Adorean Velici, Daniel Susa şi Vasile Barbu.

După aceea, tot la Galeria. “Torna, torna, fratre” a avut loc şi expoziţia de carte a autorului Ioan Baba care a fost intitulată „Ioan Baba – pisanii şi vise”.

La vernisajul acestor expoziţii au luat cuvântul: domnul Ion Gabriel Andrei, ataşat cultural al Ambasadei României de la Belgrad care a fost impresionat de frumuseţea acestor vechi fotografii şi a felicitat pe organizator mai ales pentru ideea de a organiza o astfel de expoziţie,  poetul Aurel Turcuş, din Timişoara şi Vasile Barbu, preşedintele S.L.A. “Tibiscus” din Uzdin.

În orele serii la “Casa Românească”, a avut loc cea de-a II-a ediţie a Concursului de bancuri cu scriitorii. Juriul format din: Daniel Susa, Valentina Ionaşcu şi Elena Maria Barbu a acordat   locul I lui Samuel Dorin Crenicean, din   Moldova Nouă.>>>>Vasile Barbu: Festivalului internaţional de poezie „Drumuri de spice”

Costel Vlaicu:,,Memoria identităţii spirituale-examen de conştiinţă al oricărui român”

Istoria Mehadiei este marcată de activitatea a numeroase personalităţi culturale, militare, etc., dar care din păcate sunt prea puţin prezente în memoria contemporanilor noştri. A nu cunoaşte faptele înaintaşilor noştri este echivalent, în opinia mea, cu a nu fi conştienţi de valoarea noastră şi implicit, a nu fi capabili de a ne pune în valoare propriile capacităţi.

Ca popor, parcurgem în prezent  momente dificile datorate unei acute crize a identităţii naţionale, ce se manifestă atât în interior, cât şi în afara graniţelor ţării. Acţiunile politicienilor, dar şi ale noastre, ale oamenilor de rând nu converg nicidecum, având alte priorităţi, spre un astfel de deziderat şi anume, al afirmării noastre ca popor european. Se ştie foarte bine că nu suntem un popor oarecare; istoria noastră este presarată de momente ce au avut o influenţă marcantă asupra celei a Europei, ceea ce în prezent se face uitat de o Europă ingrată în care acum cu greu reuşim să ne găsim locul.

Efectul acestei lipse de coeziune şi consistenţă a faptelor noastre precum şi a lipsei unei direcţii clare de acţiune, duce iată, spre situaţia în care ne uităm istoria, pe cei ce au creat-o şi chiar, atunci când suntem departe de ţară, identitatea naţională.>>>>Costel Vlaicu:,,Memoria identităţii spirituale-examen de conştiinţă al oricărui român”

Arta fotografică cinstită la Herculane!

Prin grija Primăriei din Băile Herculane şi a domnului scriitor Florian Copcea din Drobeta-Turnu Severin, la Muzeul „Nicolae Cena” din Herculane a avut loc în aprilie trecut o expoziţie de fotografie veche, exponatele fiind aduse de către cunoscutul poet Vasile Barbu, preşedintele Societăţii „Tibiscus”, din Uzdin (Serbia).

Au fost prezenţi: dr. Lalescu Ion, viceprimarul din Herculane Ion Lalescu, Florian  Copcea, Vasile Barbu şi prietenii să colaboratori: Ioţa Bulic şi Daniel Susa, apoi Costel Vlaicu şi dr. Iulian Lalescu, de la redacţia „Vestea”. „Ne-am bucurat de prezenţa copilei-poete Denisa, din Herculane, care a citit din creaţia sa poetică.>>>>Arta fotografică cinstită la Herculane!

Ajutor pentru jubileul Eminescu (1850 – 2010)!

Societatea literar-artistică „Sorin Titel” din Banat şi-a propus pentru Jubileul de 160 de ani de la naşterea Poetului Naţional următoarele:

– Monografia Revistei „Eminescu”;

– Un calendar de buzunar cu fotografia şi versuri ale Poetului;

– O carte poştală cu fotografia şi versuri ale Poetului;

– Reeditarea Revistei „Eminescu” – număr festiv;

– O placă comemorativă ce marchează participarea junelui Mihai Eminescu la un botez în oraşul Timişoara (iulie 1868).

Totul este rezolvat. A rămas editarea Monografiei Revistei „Eminescu”, peste opt sute de pagini, cu fotografii, facsimile şi ilustrate. Nu primim sponsorizare de la Guvern.

Rugăm pe toţi aceia care au publicat în Revista „Eminescu”, precum şi aceia care doresc un exemplar din această valoroasă carte să trimită o sută lei (noi) la Editura şi Tipografia „Gordian” din Timişoara, strada Herculane 35, tel./fax 0256 / 215615, mobil 0722719695 şi 0723531611, cod IBAN – RO12TREZ6215069XXX003683 – Trezoreria Timişoara.

Odată cu monografia doritorii vor primi gratuit revista „Eminescu”, calendarul de buzunar şi cartea poştală.

Cei care vor vărsa aceşti bani în contul Editurii şi Tipografiei „Gordianul” sunt rugaţi să trimită xerocopia actului pe adresa gazetei „Vestea”, în scop de evidenţă şi achitarea de obligaţii.

Români! Rog, iubiţi-l pe Eminescu! Merită cu prisosinţă!

Oricum, mulţumesc! Oricine poate comanda o carte de excepţie.

Preşedinte, prof. N.D.Petniceanu

Dimitrie Grama: N.D.Petniceanu, un reprezentant al ,,spiritului bănăţean”

Numele D-lui Nicolae Danciu Petniceanu nu apare cu litere cu caractere groase în analele literaturii oficiale ale actualei Românii, numele lui nu apare pe lista membrilor Uniunii Scriitorilor din România  iar când ocazia se iveşte, N.D. Petniceanu este înjosit, chiar batjocorit de cei care deţin monopolul culturii române. Ce lipsa de respect! Ce ruşine! Dar, între noi vorbind, la ce altceva ne putem aştepta de la cei care, acum, au pus mâna pe cultură, exact cum Iliescu & comp., au pus mâna pe puterea politică. N.D. Petniceanu este probabil un “necunoscut” în cercurile de filfizoni bucureşteni şi de prostituaţi intelectuali care obscurizează orizontul adevăratei culturi române, dar în viaţa culturală bănăţeană numele d-lui N.D. Petniceanu este scris cu litere apăsate.

Acest român pur-sânge, care în aprilie 2006 a împlinit şaptezeci de ani, a publicat 25 de volume de lucrări literare, printre care “Peregrin prin Siberia”   a fost premiat în Italia, în Sicilia, la Padova, “Domnul Eminescu soseşte iarna” (aş scoate: elogiat de Gabriel Strempel – nu e o referinţă), “Lacrima de taragot”, “Orfeu s-a născut în Banat”, “Tangou la Piave” şi mai recent “Bigamul”, roman în două volume, toate lucrări ale unui autentic şi mai ales inspirat autor român. Pe lângă aceste opere de valoare ale culturii bănăţene, N.D. Petniceanu a fost iniţiatorul şi coordonatorul multor evenimente culturale din Banat, cum ar fi simpozioanele dedicate scriitorilor: Eminescu, Petrescu, Slavici, Sorin Titel, Ion Popovici Bănăţeanu, Victor Vlad Delamarina etc.>>>>Dimitrie Grama: N.D.Petniceanu, un reprezentant al ,,spiritului bănăţean”