Ion Ionescu:,,ILIA Cavaler de BLIDARIU”

Înainte de toate aş dori să reproduc descrierea localităţii Valea Bolvaşniţa făcută de Nicolae Iorga în Revista Fundaţiilor Regale, 1939, în urma vizitei făcute pe aceste meleaguri în vara anului 1939: Satele înşirate de-a lungul îngustei şosele româno-austriacă, cu acelea care se ascund peste bolovănişurile teribile, de unde unul din ele poartă chiar numele de Bolvaşniţa, prin fundul uneia din văile unde se trăieşte în parte după datine arhaice, şi apoi, partea care, la ieşirea din strâmtoarea pietrei şi din răcoarea lungilor păduri, se răsfaţă la soare, întinzând, lângă livezi de pruni sau şi de meri, câmpii de porumb, ba, ici şi colo şi de grâu, regiune întru totul asemenea cu acea plan a pe care o stăpâneşte Statul vecin, Serbia.

Căpitanul Ilia Blidariu, viitor cavaler, s-a născut în anul 1829 la Valea Bolvaşniţa. Primii ani de scoală îi face în satul natal şi la Mehadia, după care îi continuă la Caransebeş.

În anul 1847 a primit gradul de caporal în regimentul de graniţă Nr. 13 din Caransebeş. La 1 ianuarie 1849 obţine gradul de locotenent. În 1854 este transferat la regimentul de graniţă Nr.12 din actualul Banat sârbesc şi avansat la gradul de locotenent major. Tot aici în anul 1866 este avansat la gradul de căpitan.

În urma unor inundaţii, el organizează construirea unor diguri, care au salvat de la inundaţie mai multe localităţi din apropierea Petrovaradinului, obţinând distincţia ordinului Coroanei de Fier Clasa a III-a.

Faptele sale au fost răsplătite prin rangul de cavaler la 18 februarie 1872. Se pensionează pe caz de boala şi se stabileşte la Mehadia.

Ilia Cavaler de Blidariu a avut trei fete. Prima fată a fost Antonia, născută în iulie 1864, exact la un an de la căsătoria sa, la 28 iulie 1863. Antonia s-a căsătorit la 30 martie 1882, când avea doar vârsta de 17 ani, cu locotenentul Jiuban Grigoriu în etate de 34 ani. Locotenentul Jiuban Grigoriu era de loc din Uzdin, una din cele mai mari localităţi româneşti din Banatul de la sârbi. Naşi au fost protopopul Iovanoviciu şi soţia sa Sofia din Salcitia (Serbia).

A doua fată a fost Maria, născută în 1866, care se căsătoreşte în anul 1886 cu căpitanul în pensie Teodor Sandu din Nasaud, în etate de 45 ani. Teodor Sandu era de religie Greco-catolică. Această căsătorie nu a durat decât 7 ani, fiindcă aceasta căsătorie se desface prin sentinţa Prea Venerat Consistoriu Mitropolitan, dată în 21 august 1893 la Sibiu.

Cea mai mica fiică dintre fetele Cavalerului, este Dragina, născută în 1870. Ea se căsătoreşte, după moartea tatălui său, la 30 decembrie 1895, când avea 25 ani, cu căpitanul Mihail Seracin din Ruieni. Naşi la nunta lor au fost Lazăr Dimitrevici, căpitan pensionar din Caransebeş şi Antonia, soţia lui Geza Tamaş din Chizătău.

Ilia Blidariu se stinge din viaţă la 2 ianuarie 1890, la vârsta de 60 de ani. Este înmormântat în cimitirul ortodox din Mehadia.

Informaţii obţinute din Registru de cununi nr. 3/ 1864-1912 fila 49, al parohiei ortodoxe Mehadia. Arhivele Naţionale Române Direcţia Caraş-Severin, din Caransebeş.

Ion Ionescu-BLOJU