N.D. Petniceanu:,,Monumentul Mihai Eminescu de la Dumbrăviţa (Timiş)–eveniment cultural internaţional”

Duminică, 14 iunie 2009, ora zece, o duminică însorită, cu coroane şi cu buchete de flori în faţa Şcolii Generale româno-maghiare din comuna Dumbrăviţa. O comună şi o şcoală cu profunde şi multiple elemente urbanistice europene, ordinea şi curăţenia, meritul ecologic erau acasă, cum „acasă” văzusem prin nişte localităţi din Austria, Germania şi Elveţia. Şi această ambianţă, cu un grad sporit de civilizaţie, în Mileniul III se datoreşte unui singur om: primarului român de etnie maghiară Geza Szilagyi. Felicitări, domnule primar! Mahării de la judeţul Timiş şi cei de la judeţul Caraş-Severin ar trebui să-i plimbe pe unii primari din aceste arii într-un schimb util de experienţă de modul cum se foloseşte banul public în interesul comunităţii.

Ideea unui monument Eminescu la Dumbrăviţa a fost lansată de Societatea „Sorin Titel” din Banat, acceptată şi transpusă în practică de primarul Geza Szilagyi, un primar fără prejudecăţi, care gândeşte din mers şi gândeşte în spirit european. Între societate şi primăria Dumbrăviţa au fost investiţi să urmărească şi să participe la înfăptuirea monumentului Eminescu membrii Societăţii, poeta şi pictoriţa Mariana Sperlea şi tovarăşul ei de viaţă, domnul Constantin Sperlea, tehnician în aviaţie, un oltean cu şapte inimi în piept!

Până la această dată în comuna Dumbrăviţa, localitate cu populaţie româno-maghiară, se pare că elementul etnic maghiar este bine reprezentat, nu a existat un simbol românesc, în timp ce ungurii aveau două efigii Petofi Sandor, poet maghiar, participant în Revoluţia maghiară de la 1848 – 1849.

Elementul maghiar din Dumbrăviţa şi nu numai de aici au condiţionat un monument Eminescu de realizarea în paralel şi a unui monument Petofi Sandor. Aşa că duminică, 14 iunie 2009, la Dumbrăviţa s-a dezvelit şi sfinţit două monumente postate în faţa şcolii: stânga – Petofi Sandor, dreapta – Mihai Eminescu. Dezvelirea celor două monumente s-a efectuat de primarul Geza Szilagyi, secondat de câte doi elevi.

Sfinţirea ambelor s-a făcut de către preotul Ioan Brânzei, din Timişoara, membru de onoare a Societăţii „Sorin Titel” din Banat. La festivitate, a participat o delegaţie numeroasă de maghiari din Ungaria, localitatea Sandorfalva.

Au ţinut alocuţiuni, pe rând, trei români şi trei unguri. Astfel, au vorbit succesiv: primarul Geza Szilagyi, viceprimarul Sebestyen Andras, din localitatea Sandorfalva, profesorul univ. dr. Gh. Luchescu, profesorul de istorie de la liceul maghiar din Timişoara, Mariana Sperlea, criticul de artă Janos Szekernyes şi, în final, scriitorul Ion Marin Almăjan, membru fondator în Societatea „Sorin Titel”.

Au recitat poezii din creaţia eminesciană, actorii: George Lungoci şi Vladimir Jurăscu.

Au recitat poezii în română şi în maghiară mai mulţi elevi de la Şcoala din Dumbrăviţa.

În final, un cor feminin din comuna maghiară Sandorfalva au prezentat o suită de cântece corale.

Asistenţa numeroasă s-a bucurat de prezenţa faimosului taragotist Luca Novac (şi el membru în societatea „Sorin Titel”) care pe parcursul întregii manifestări a cântat în surdină doine româneşti. În cele din urmă, Luca Novac a tras o suită de brâuri, hore şi învârtite, încât N.D.P. a atras feţele maghiare într-o horă frăţească.

*

După vizitarea expoziţiei de bibliofilie Eminescu şi Petofi organizată de prof. univ. dr. Ion Iliescu, au urmat, în săli separate, simpozioanele cu comunicările de rigoare despre viaţa şi opera literară a celor doi mari poeţi. La Simpozionul  MIHAI EMINESCU au prezentat comunicări: I.M. Almăjan, prof. Dorina Margineanţu, prof. univ. dr. Iulian Negrilă, prof. Geo Galetaru, prof. Cornel Boteanu, prof. Doina Drăgan, prof. Mariana Strundă şi N.D.P.

Moderator: prof. univ. Gh. Luchescu.

Prezentăm cuvântul prof. univ. dr. Iulian Negrilă şi poezia lui Geo Galetaru.

Menţiune: comunicările vor apare într-o carte, coordonată şi îngrijită de prof. univ. dr. Gh. Luchescu.

*

La această frumoasă manifestare culturală de la Dumbrăviţa au existat şi unele aspecte mai puţin plăcute:

– Primarul Geza Szilagyi nu s-a prezentat în faţa mulţimii în eşarfă tricoloră, aşa cum trebuie să se prezinte un primar în chip oficial.

– Preotul ortodox şi preotul catolic din localitate, invocând motive puerile nu s-au prezentat la sfinţirea monumentelor.

– Copiii români nu au ştiut să recite poeziile. Ruşine pentru profesoara de română.

E dureros că la această insolită manifestare spirituală n-a participat nimeni de la Direcţia de Cultură Timiş!!! Situaţia este la fel şi pentru Direcţia de Cultură din Caraş-Severin. În comuna Mehadia în ultimii ani au fost 7 simpozioane şi s-au dezvelit mai multe plăci comemorative şi nu a participat nimeni de la cultură. De ce oare?! De ce nu se instalează în posturi de conducere în cultură persoane în venele cărora pulsează sânge românesc?! Este o întrebare cu răspuns pentru urmaşii cetăţii…

Voi publica comunicarea ţinută la Dumbrăviţa, în serial. Cititorii cu inimă românească, din ţară şi străinătate, vor înţelege: „De ce???”

N.D.P.