Nicolae Danciu Petniceanu:,,Octavian Goga şi Banatul (1881-1938)”

Personalităţi ale scrisului românesc au fost atrase de mirajul fascinant al tărâmurilor bănăţene. Vasile Alecsandri, rege neîncoronat al poeziei române, premiat în Franţa pentru “Cântecul gintei latine, iarnă de iarnă într-o vreme din veacul său adastă la Herculane pentru o cură la “Băile Ad-Mediam” (vezi scrisorile sale din Mehadia, a se înţelege B. Herculane), Badea George Coşbuc şi domnia sa a poposit şi călătorit prin aceste locuri (vezi poezia “Prin Mehadia”) iar conul Mihalache, adicătelea Mihai Sadoveanu, tot într-o vreme din anii săi de glorie literară, poposea la B. Herculane, unde era văzut pe malul Cernei cu o pălărie solară şi în costum de pescar ademenit de jocul zglobiu al păstrăvului din apele lui Iovan Iorgovan, braţ de buzdugan. Seara, conu Mihalache, pe terasa din faţa Casei de Cultură prididea ore în şir în faţa tablei de şah, avându-l adversar pe faimosul bibliotecar Iliescu, cocoşat şi cu mustaţă între ei figurile de şah şi două stacane de tulburel cu miros de iambră.

Între truditorii condeiului, Octavian Goga a vizitat Banatul interbelic foarte des, atras de peisajul legendar al Munţilor noştri, dar şi de sufletul înclinat spre poezie şi cântec al bănăţenilor. Poposea la Timişoara, la Sânnicolau Mare, la finul Teodor Bucurescu (cel ce ridicase în Banat primul monument lui Eminescu), la Băile Herculane, la vila colonelului Romulus Boldea (fiul marelui preot Boldea), dar mai adesea poposea la Oraviţa, la prietenul său dr. Ion Ţeicu, supranumit “doctorul săracilor”, care locuia, pe aproape de localul “Coroana”, unde cânta trubadurul cântecului bănăţean Luţă Iovită torogotistul care fusese în bătaia dintâi ordonanţă la doctorul Ţeicu, ordonanţă ca să poată scăpa de linia întâi şi să poată veni, când şi când la Caransebeş, în Ioşica 10, unde îşi avea soţia, pe Titiana (Ana Lungu, din Obreja) şi copiii săi, între feciori, pe neasemuita MATILDA.

Octavian Goga a fost şi în campanie electorală la Oraviţa şi B. Herculane, în compania cunoscutului ziarist Ion Dobre, alias poetul Nichifor Crainic. Lui Goga îi plăceau serile petrecute la Grădina de Tir, unde era prezent de fiecare dată şi fotograful Ludovic Kovacs (bunicul din partea mamei al profesorului timişorean Mircea Bălan, care, recent, a editat o carte de referinţă “Istoria trădării la români”.)

Într-o asemenea ambianţă văratică Octavian Goga a tăcut mărturisiri:

“…şi vă spun sincer, că nicăieri în drumul la care am purces ca să răscolesc sufletul poporului, nu m-am simţit mai aproape de el, decât aici, între aceşti copaci, sub arcul albastru al cerului, în mijlocul bănăţenilor… Chiar dacă m-aş desface din toate îndeletnicirile mele de astăzi şi atunci ar trebui să viu să mă refugiez la voi, în cetatea cântecului şi de unde eu însumi am plecat…

Sufletul vostru e mai sensibil decât al tuturor celorlalţi români… de aici au pornit mişcările de avangardă, voi sunteţi precursorii atâtor acţiuni politice, voi, cu soare în suflet şi primăvară în credinţă aţi fost vestitorii de drumuri şi aţi mers totdeauna înainte”.

Octavian Goga, Oraviţa, 3 Iulie 1933

(N.D.P.)