Traian Galetaru:,,Manifestare cultural-artistică de excepţie la Mehadia, judeţul Caraş-Severin, 19 septembrie 2009

Lung e drumul Clujului, dar nici drumul Mehadiei nu este tocmai scurt. Cred că dintre bănăţenii din Banat am parcurs traseul – încântător – cel mai întins: de la graniţa vestică a ţării, din vecinătatea Serbiei, până aproape de Herculane. După patru ore de rulat cu maşina, am scăpat primul moment, cel de la primăria comunei Mehadia, unde dl. primar Iancu Panduru i-a întâmpinat cordial (mi s-a spus) pe oaspeţi. În schimb, momentele următoare mi s-au părut adevărate delicii spirituale, şi asta datorită pasiunii organizatorice şi documentare a dlui Nicolae Danciu Petniceanu, un veritabil promotor cultural al Banatului şi nu doar al celui montan. De fapt, Domnia sa reprezintă o impenetrabilă enigmă: în timp ce Timişoara atrage ca un magnet, N.D.P.ul i-a dat cu tifla metropolei de pe Bega şi s-a stabilit în Mehadia, comună cu iz de legendă, coborâtă parcă din basmele noastre pe pământ întru fericirea locului. De menţionat că, la iniţiativa Societăţii Literar-Artistice „Sorin Titel” (preşedinte scriitorul N.D.Petniceanu), în Banat au fost dezvelite 32 de plăci memoriale, dintre care 16 doar în Timişoara.

Momentele de real câştig spiritual au fost: dezvelirea şi sfinţirea plăcii memoriale (a 7-a în localitate) dedicate redacţiei ziarului local Grănicerul (1932 – 1937) al cărui proprietar şi redactor a fost Ion Marghetich, vizitarea unei expoziţii reprezentative a portului popular din Mehadia şi zonă (realizată cu dăruire şi competenţă de învăţătoarea pensionară Nely Feneşan) şi „Simpozionul presei montane” din Banat. Au susţinut comunicări: istoricul dr. Alexandru T. Nemoianu (SUA), dr. Ilie Domaşnea, prof. Ana Drăghici, prof. Traian Galetaru, Nicolae Ieremia, Ion Ionescu, dr. Iulian Lalescu, Ignea Loga, prof. Pavel Panduru, prof. Ctin Juan Petroi, Gabriela Şerban, Dana Oprescu, ca să realizăm o enumerare (aproape) alfabetică). Au trimis comunicări: prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, ing. Traian Trifu Căta (Petrovasâla, Serbia), prof. dr. Gheorghe Luchescu (Lugoj), prof. univ. dr. Iulian Negrilă, prof. Doru Dinu Glăvan, prof. Vasile Barbu (Uzdin, Serbia). Materialele prezentate vor constitui sumarul unui volum ce va apărea cu sprijinul afectiv şi efectiv al primarulu Iancu Panduru, la iniţiativa revistei Vestea din Mehadia. Au aureolat manifestarea celebrele interprete de muzică populară: Ana Pacatiuş – regina cântecului bănăţean şi Maria Tudor – diadema cântecului moţesc, ambele soliste ale Radioteleviziunii Române.

Nu se putea să nu trăiesc o deosebită surpriză, mai mare şi mai luminoasă decât luna plină şi rotundă într-o noapte caldă şi senină de vară. Nu de mult mi-a parvenit manuscrisul original din 1972 (literatură de sertar) al ţăranului scriitor Ghiţă Bălan-Şerban (1908 – 1975) din Comloşu Mare, alcătuit din trei părţi:

– „Cronica comloşană. Aspecte de la vizita în Comloşu Mare a Mareşalului Ion Antonescu (duminică 25 iunie 1944)”;

– „Care a fost semnificaţia vizitei la Comloşu Mare a Mareşalului Ion Antonescu?”;

– „Despre vizita la Comloşu Mare a Mareşalului Ion Antonescu. Prânzul de la Aurel Herzovi”.

Cel care l-a adus pe fostul şef al statului tocmai în comuna noastră era ministrul agriculturii, dr. Petru Nemoianu, „ministrul nostru, al plugărimi”, „cunoscut ca economist reputat şi scriitor (gazetar)”, după cum îl caracterizează autorul manuscrisului. N.D.Petniceanu şi inimosul primar Iancu Panduru au reuşit o performanţă similară: l-au adus din America, din Jackson, Michigan, pe nepotul fostului ministru, istoricul dr. Alexandru T. Nemoianu, editor al Information Bulletin de la „The Romanian-American Heritage Center”. Mă treceau frisoanele doar gândindu-mă la vara lui ’44 şi la toamna acestui an. Ce stranie şi fericită coincidenţă pentru mine! Sperăm din suflet ca actualul Nemoianu – istoricul american – să ne înnobileze paginile revistei prin distinsa colaborare a Domniei sale. Cu atât mai mult, cu cât îl „cunoşteam” din paginile revistelor Eminescu (Timişoara), Viaţa de pretutindeni (Arad) şi Vestea (Mehadia).

Iată ce pot face doi oameni şi un consiliu local, sprijiniţi de intelectualitatea comunei şi zonei, toţi conştienţi de importanţa faptului cultural. Alese felicitări!

prof. Traian Galetaru, comuna Comloşu Mare, judeţul Timiş