Sabin OPREANU

Poetul

O după-amiază liniştită a zilei de 9 iunie 2010. Brusc, Muntele îşi acoperă creştetul semeţ cu zăbranic de nori negri. Râul îşi opreşte, parcă nedumerit, murmurul undelor sale înspumate. O linişte nefirească învăluie întreaga natură. Doar vântul pleacă mai departe să spună tuturor îndurerata veste. Cel care cântase cu atâta gingăşie frumuseţea de dincolo de fire a naturii din acest mirific colţ de ţară, POETUL, a plecat prea devreme în Marea Călătorie.

Poetul şi prozatorul Sabin Opreanu s-a născut pe 16 martie 1946 în Băile Herculane, având însă puternice rădăcini dinspre partea mamei în Mehadia (era nepotul cunoscutului pictor-zugrav moş Nema).

A debutat în iarna lui 1965, pe când era elev la liceul din Mehadia, în reviste „Orizont” din Timişoara împreună cu Şerban Foarţă. Debutul editorial are loc relativ târziu, în 1977, cu volumul de versuri „Sunetul zăpezii”, după ce mai bine de un deceniu a fost o prezenţă constantă în paginile revistelor din vestul ţării. Cartea s-a bucurat de o unanimă apreciere, atât a criticii literare, cât şi a cititorilor: „Sabin Opreanu este un poet de o fermecătoare puritate, al cărui timbru liric are ceva din sunetul zăpezii, cum ne sugerează el însuşi în această carte a primei înfăţişări” (Anghel Dumbrăveanu).

Volumul anunţă o tematică dragă poetului – mirajul Muntelui şi al Râului – cărora le va rămâne fidel şi în volumele ulterioare: „O privire asupra râului” (1982) şi „Poeme de râu” (1987).

În întreaga sa creaţie poetică, Sabin Opreanu va rămâne acelaşi poet, un posesor al unui lirism de o aparte originalitate şi străbătut de calde sugestii.

Dispariţia prea timpurie a sensibilului poet de malurile Cernei va lăsa, fără îndoială, un gol, nu numai în poezia zilelor noastre, ci şi în sufletul acelora care l-au preţuit ca OM şi ca truditor al frumosului liric, căci el care născocea „privighetori şi mierle albastre” mărturisea: „nu pun nici un preţ pe vorbele ruginite / şi cred că voi muri cândva de Poezie”.

prof. Gruia Cinghiţă

–––

Sabin Opreanu – viaţa şi opera

Opreanu, Sabin, 16 martie 1946 – 09 iunie 2010, Băile Herculane, jud. Caraş-Severin. Poet, prozator. Studii: Liceul „Traian Lalescu” din Mehadia, jud. Caraş-Severin. Profesii, locuri de muncă, activităţi social: ghid ONT; tehnician construcţii, Întreprinderea balneară şi de turism Băile Herculane; îndrumător cultural, Casa de Cultură Băile Herculane; ofiţer de stare civilă, Primăria Herculane; proprietar al librăriei „Eurosop” Băile Herculane; vicepreşedinte „Alianţa civică”, consilier local PNL (1992-1994), membru al Societăţii Timişoara. Colaborează la: Orizont, Luceafărul, Tribuna, Steaua, Familia, Transilvania, Radio Timişoara, Radio Reşiţa, TVR etc. Volume publicate: Sunetul zăpezii, poeme, Timişoara, Editura Facla, 1977; O privire asupra râului, poeme, Bucureşti, Cartea Românească, 1982; Amurg experimental, poeme, Timişoara, Editura Facla, 1983; Cine ştie mai multe poezii, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1985; Poeme de râu Bucureşti, Editura Eminescu, 1987; Poznaşe întâmplări cu un greiere albastru, literatură pentru copii, Timişoara, Editura Facla, 1988; Identităţi provizorii, roman, Bucureşti, Editura Militară, 1992; Insula de pergament, versuri, 1998, Gimnastica nisipului, Editura Brumar, 2007, poeme; Antologii: Desprinderi, caiet de poezie, Reşiţa, 1969; Purtând în noi eterna Românie, Reşiţa, 1975; Ca o vatră limba noastră, Bucureşti, Editura Eminescu, 1982; Fluturi, păsări, cai, Bucureşti, Editura Minerva, 1983; Flori lângă izvoare, Bucureşti, Editura Albatros, 1985; Casa Faunului 40 de poeţi contemporani… Timişoara, Editura Hestia, 1995. Premii literare – Premiul de debut al editurii Facla, 1977.

*****************


Luminat ca râul

Aduc din Munte un Râu asemenea unui vers

esenţa poate duce încărcături solare

când este dimineaţa în trupuri verticale

şi gândul eu ca Râul blând luminat de păstrăvi

se regăseşte iarăşi tot verde respirând.

iar când întorc cascada spre un deal primordial

trebuie să duc torţa să consum jeratic

şi ars curat pe Munte

să vindec răni de brad.

Munţi de lumină

Cuvântul poetului întemeiază

munţi de lumină

oaze de dor pentru motivele

cunoscute prietenului

relaţii vegetale între obiecte

categorii estetice esenţiale în mersul înainte

al rachetelor cosmice

puterea ierbii mai trainică

decât orice prezumţie a mării

calea dintre nobleţe

şi receptarea sentimentelor

explozia soarelui în blândeţea aeroplanului

cuvântul poetului întemeiază

munţi de lumină

pentru privirile dumitale tandru cititor.

Miraculoase păsări

Poemul pe care-l încep la miezul nopţii

sub privirea ameninţătoare a Muntelui

ocrotit de înaintarea umbroasă a Râului

peste ceţurile încremenind sămânţa

de lalea sălbatică

poemul lângă pruncii mei imaginând

noi cavalcade

scrâşnind din dinţi şi-ncălecând miraculoase

păsări

poemul aceste (nu altul) provincial

nu poate totuşi evita vipera cu corn

(acum doar întocmeşte noptatice răpiri

de greieri şi lăcuste

şi furişări eroice când dihorul ariciul

se-adăpostesc în preajma-i) –

şi păstrăvul lipanul bizarul pin banatic

culoarul de răcoare se numeşte Cerna

splendoarea dintre maluri ce macină lumina

şi Bradul cel albastru cu Nucul singuratic

ozon turnând pe pista melancoliei noastre

iată poemul acesta căzut de pe suflet

asemenea pufului de păpădie.

Fiul Râului

lui Laurenţiu Ulici

sunt fiul Râului întrupat din această lumină

cu sâmburi

mă cunosc peştii de munte şi racii alpini

cu Muntele silabiseam primele îndemnuri ale

privighetorii

pădurea îmi lumina capul cu visele tuturor

păsărilor cântătoare

de pietre îmi sprijin vederea ca Râul să existe

sunt fiul Râului de când există soare

de când de stele s-a lovit un trandafir curat

binecuvânt aceste plante şi iluzia din sângele

meu

alimentate mereu de zăpada cu lună şi arbori

cereşti

aici mă ştiu toate frunzele stejarului şi fragul

şi alunul

cu zmeura colaborez în zori să-l îmblânzim

pe urs

căpşuna e alături iar mura pentru mine

aprovizionează timpul ceasornicul de aur

sunt fiul Râului cu munte îmi limpezesc conştiinţa

pe acest tărâm sentimental cu brazii fumegând

cuvinte.

Sabin Opreanu


%d blogeri au apreciat asta: